Dosar clasic de corupție! Omul de afaceri Alexei Damaschin acuză capturarea Procuraturii Generale de grupări criminale

11 Dec. 2024, 15:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2024, 15:14 // Actual //  bani.md

În februarie 2024, Alexei Damaschin, un om de afaceri, a adus în atenția publicului o serie de acuzații grave împotriva Procurorului General al Republicii Moldova, Ion Munteanu. Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru atragerea la răspundere a acestuia, acuzându-l de implicare directă în clasarea unui dosar penal de mare amploare, anchetat timp de șapte ani, și de încălcarea flagrantă a legislației penale.

Controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii depuse de Damaschin. Împotrivă au votat Sergiu Caraman, Aliona Nesterov, Elena Roșior, Eduard Panea, Mihai Sorbală, Dumitru Obadă.

„De ce cei care au votat împotrivă îl protejează pe Ion Munteanu și pe Ion Lambantu (fondator 50% și director financiar al SRL Invizibil). Este vorba despre organizația criminală coordonată de Lambantu care a capturat Procuratura Generală, o structură de stat care ar trebui să apere legea, dar care, în realitate, protejează interesele grupurilor criminale”, a declarat Alexei Damaschin, subliniind gravitatea acuzațiilor.

Damaschin, acționar în cadrul companiei SRL Invizibil, a explicat că dosarul penal în care a fost prejudiciată compania sa cu suma de 27,7 milioane de lei este legat de un complex de infracțiuni organizate de Ion Lambantu, fost director financiar și fondator al SRL Invizibil, în colaborare cu alte grupări infracționale. Conform lui Damaschin, Munteanu, în calitate de procuror la Procuratura Anticorupție, ar fi avut dovezi clare privind implicarea lui Lambantu în activități criminale, dar nu a întreprins măsuri pentru a opri activitățile infracționale ale grupării.

„Faptele infracționale sunt dovedite chiar de cei care au votat pro la plângerea mea. Dacă nu ar fi existat o infracțiune, acești membri ai CSP nu ar fi susținut cererea mea”, a adăugat Damaschin, subliniind faptul că răspunsurile obținute de la Munteanu confirmă încă odată că dosarul a fost clasat la comandă, fără a fi luate măsurile procesul-legale corespunzătoare.

Acuzațiile nu se limitează doar la cazul SRL Invizibil. Damaschin a menționat și alte dosare, inclusiv pe cel al fostului om de afaceri Boris Untu, în care procurorii Ion Munteanu și Ion Pripa ar fi fost implicați în distrugerea probelor, acțiuni ce ar fi avut drept scop mușamalizarea unor cazuri de evaziune fiscală și spălare de bani de proporții. Potrivit lui Damaschin, aceste fapte dovedesc încă o dată corupția adânc înrădăcinată în structurile de procuratură.

În fața acestor acuzații, Damaschin susține că Procuratura Generală a devenit o structură „capturată”, controlată de grupuri infracționale. „Procuratura din Republica Moldova este capturată de persoane care sunt membri activi ai grupărilor criminale”, a declarat Damaschin, atrăgând atenția asupra pericolelor pe care această situație le poate implica pentru statul de drept din țară.

Alexei Damaschin a depus materialele necesare pentru o nouă investigație la Direcția de Evaziune Fiscală și Spălarea de Bani, unde cazul său este în continuare examinat. Între timp, el rămâne ferm în convingerea că doar o acțiune corectă din partea autorităților ar putea aduce dreptatea în acest dosar.

Aceste cazuri pun sub semnul întrebării integritatea și independența procuraturii din Republica Moldova și ridică întrebări serioase despre modul în care justiția este administrată în țară. Cu toate acestea, adevărul rămâne în continuare ascuns în umbra unor instituții care, potrivit lui Damaschin, ar fi fost capturate de interesele personale ale unor grupuri influente.

Alexei Damaschin spune că infracțiunea constă în faptul SRL INVIZIBIL a fost prejudiciată cu 27,7 milioane de lei. Ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții vătămate și de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 15 octombrie 2015 pe cauza penală nr.2010978060 este probă directă că Ion Munteanu fiind în funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție și a constatat faptul că Ion Lambantu a organizat o grupare criminală care a săvârșit infracțiuni prevăzute de art.328 alin(3) lit.b),d) și art.307 alin. (2) lit.c) Cod Penal, iar prin activitatea sa criminală fondatorul 50%, directorul financiar al SRL Invizibil a prejudiciat compania cu suma de 27,7 milioane de lei. Ion Lambantu în această infracțiune are rolul de instigator, organizator și beneficiar. Totodată, chiar dacă Munteanu în cadrul cauzei penale constată faptele infracționale săvârșite de Ion Lambantu, procurorul Munteanu nu-i dă statut în cauza penală conform infracțiunilor stabilite. În același timp, Munteanu nu a luat nicio măsură pentru a stopa activitatea criminală a grupării criminale Lambantu.

Pe acest dosar, parte vătămată este și Boris Untu, care la rândul său a fost prejudiciat în dosarul EXIMBANK. În cadrul proceselor în care Boris Untu este parte vătămată, a fost constatat faptul distrugerii probelor din cauza penală 217018007, de către procurorii Ion Munteanu și procurorul pe caz Ion Pripa, cu scopul mușamalizării cazului infracțional.

Alexei Damaschin promite că va mai prezenta materiale legate de activitatea criminală a lui Ion Munteanu din 2014 până în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!