Dosar clasic de corupție! Omul de afaceri Alexei Damaschin acuză capturarea Procuraturii Generale de grupări criminale

În februarie 2024, Alexei Damaschin, un om de afaceri, a adus în atenția publicului o serie de acuzații grave împotriva Procurorului General al Republicii Moldova, Ion Munteanu. Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru atragerea la răspundere a acestuia, acuzându-l de implicare directă în clasarea unui dosar penal de mare amploare, anchetat timp de șapte ani, și de încălcarea flagrantă a legislației penale.

Controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii depuse de Damaschin. Împotrivă au votat Sergiu Caraman, Aliona Nesterov, Elena Roșior, Eduard Panea, Mihai Sorbală, Dumitru Obadă.

„De ce cei care au votat împotrivă îl protejează pe Ion Munteanu și pe Ion Lambantu (fondator 50% și director financiar al SRL Invizibil). Este vorba despre organizația criminală coordonată de Lambantu care a capturat Procuratura Generală, o structură de stat care ar trebui să apere legea, dar care, în realitate, protejează interesele grupurilor criminale”, a declarat Alexei Damaschin, subliniind gravitatea acuzațiilor.

Damaschin, acționar în cadrul companiei SRL Invizibil, a explicat că dosarul penal în care a fost prejudiciată compania sa cu suma de 27,7 milioane de lei este legat de un complex de infracțiuni organizate de Ion Lambantu, fost director financiar și fondator al SRL Invizibil, în colaborare cu alte grupări infracționale. Conform lui Damaschin, Munteanu, în calitate de procuror la Procuratura Anticorupție, ar fi avut dovezi clare privind implicarea lui Lambantu în activități criminale, dar nu a întreprins măsuri pentru a opri activitățile infracționale ale grupării.

„Faptele infracționale sunt dovedite chiar de cei care au votat pro la plângerea mea. Dacă nu ar fi existat o infracțiune, acești membri ai CSP nu ar fi susținut cererea mea”, a adăugat Damaschin, subliniind faptul că răspunsurile obținute de la Munteanu confirmă încă odată că dosarul a fost clasat la comandă, fără a fi luate măsurile procesul-legale corespunzătoare.

Acuzațiile nu se limitează doar la cazul SRL Invizibil. Damaschin a menționat și alte dosare, inclusiv pe cel al fostului om de afaceri Boris Untu, în care procurorii Ion Munteanu și Ion Pripa ar fi fost implicați în distrugerea probelor, acțiuni ce ar fi avut drept scop mușamalizarea unor cazuri de evaziune fiscală și spălare de bani de proporții. Potrivit lui Damaschin, aceste fapte dovedesc încă o dată corupția adânc înrădăcinată în structurile de procuratură.

În fața acestor acuzații, Damaschin susține că Procuratura Generală a devenit o structură „capturată”, controlată de grupuri infracționale. „Procuratura din Republica Moldova este capturată de persoane care sunt membri activi ai grupărilor criminale”, a declarat Damaschin, atrăgând atenția asupra pericolelor pe care această situație le poate implica pentru statul de drept din țară.

Alexei Damaschin a depus materialele necesare pentru o nouă investigație la Direcția de Evaziune Fiscală și Spălarea de Bani, unde cazul său este în continuare examinat. Între timp, el rămâne ferm în convingerea că doar o acțiune corectă din partea autorităților ar putea aduce dreptatea în acest dosar.

Aceste cazuri pun sub semnul întrebării integritatea și independența procuraturii din Republica Moldova și ridică întrebări serioase despre modul în care justiția este administrată în țară. Cu toate acestea, adevărul rămâne în continuare ascuns în umbra unor instituții care, potrivit lui Damaschin, ar fi fost capturate de interesele personale ale unor grupuri influente.

Alexei Damaschin spune că infracțiunea constă în faptul SRL INVIZIBIL a fost prejudiciată cu 27,7 milioane de lei. Ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții vătămate și de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 15 octombrie 2015 pe cauza penală nr.2010978060 este probă directă că Ion Munteanu fiind în funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție și a constatat faptul că Ion Lambantu a organizat o grupare criminală care a săvârșit infracțiuni prevăzute de art.328 alin(3) lit.b),d) și art.307 alin. (2) lit.c) Cod Penal, iar prin activitatea sa criminală fondatorul 50%, directorul financiar al SRL Invizibil a prejudiciat compania cu suma de 27,7 milioane de lei. Ion Lambantu în această infracțiune are rolul de instigator, organizator și beneficiar. Totodată, chiar dacă Munteanu în cadrul cauzei penale constată faptele infracționale săvârșite de Ion Lambantu, procurorul Munteanu nu-i dă statut în cauza penală conform infracțiunilor stabilite. În același timp, Munteanu nu a luat nicio măsură pentru a stopa activitatea criminală a grupării criminale Lambantu.

Pe acest dosar, parte vătămată este și Boris Untu, care la rândul său a fost prejudiciat în dosarul EXIMBANK. În cadrul proceselor în care Boris Untu este parte vătămată, a fost constatat faptul distrugerii probelor din cauza penală 217018007, de către procurorii Ion Munteanu și procurorul pe caz Ion Pripa, cu scopul mușamalizării cazului infracțional.

Alexei Damaschin promite că va mai prezenta materiale legate de activitatea criminală a lui Ion Munteanu din 2014 până în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #coruptie #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.