Dosar clasic de corupție! Omul de afaceri Alexei Damaschin acuză capturarea Procuraturii Generale de grupări criminale

11 Dec. 2024, 15:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2024, 15:14 // Actual //  bani.md

În februarie 2024, Alexei Damaschin, un om de afaceri, a adus în atenția publicului o serie de acuzații grave împotriva Procurorului General al Republicii Moldova, Ion Munteanu. Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru atragerea la răspundere a acestuia, acuzându-l de implicare directă în clasarea unui dosar penal de mare amploare, anchetat timp de șapte ani, și de încălcarea flagrantă a legislației penale.

Controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii depuse de Damaschin. Împotrivă au votat Sergiu Caraman, Aliona Nesterov, Elena Roșior, Eduard Panea, Mihai Sorbală, Dumitru Obadă.

„De ce cei care au votat împotrivă îl protejează pe Ion Munteanu și pe Ion Lambantu (fondator 50% și director financiar al SRL Invizibil). Este vorba despre organizația criminală coordonată de Lambantu care a capturat Procuratura Generală, o structură de stat care ar trebui să apere legea, dar care, în realitate, protejează interesele grupurilor criminale”, a declarat Alexei Damaschin, subliniind gravitatea acuzațiilor.

Damaschin, acționar în cadrul companiei SRL Invizibil, a explicat că dosarul penal în care a fost prejudiciată compania sa cu suma de 27,7 milioane de lei este legat de un complex de infracțiuni organizate de Ion Lambantu, fost director financiar și fondator al SRL Invizibil, în colaborare cu alte grupări infracționale. Conform lui Damaschin, Munteanu, în calitate de procuror la Procuratura Anticorupție, ar fi avut dovezi clare privind implicarea lui Lambantu în activități criminale, dar nu a întreprins măsuri pentru a opri activitățile infracționale ale grupării.

„Faptele infracționale sunt dovedite chiar de cei care au votat pro la plângerea mea. Dacă nu ar fi existat o infracțiune, acești membri ai CSP nu ar fi susținut cererea mea”, a adăugat Damaschin, subliniind faptul că răspunsurile obținute de la Munteanu confirmă încă odată că dosarul a fost clasat la comandă, fără a fi luate măsurile procesul-legale corespunzătoare.

Acuzațiile nu se limitează doar la cazul SRL Invizibil. Damaschin a menționat și alte dosare, inclusiv pe cel al fostului om de afaceri Boris Untu, în care procurorii Ion Munteanu și Ion Pripa ar fi fost implicați în distrugerea probelor, acțiuni ce ar fi avut drept scop mușamalizarea unor cazuri de evaziune fiscală și spălare de bani de proporții. Potrivit lui Damaschin, aceste fapte dovedesc încă o dată corupția adânc înrădăcinată în structurile de procuratură.

În fața acestor acuzații, Damaschin susține că Procuratura Generală a devenit o structură „capturată”, controlată de grupuri infracționale. „Procuratura din Republica Moldova este capturată de persoane care sunt membri activi ai grupărilor criminale”, a declarat Damaschin, atrăgând atenția asupra pericolelor pe care această situație le poate implica pentru statul de drept din țară.

Alexei Damaschin a depus materialele necesare pentru o nouă investigație la Direcția de Evaziune Fiscală și Spălarea de Bani, unde cazul său este în continuare examinat. Între timp, el rămâne ferm în convingerea că doar o acțiune corectă din partea autorităților ar putea aduce dreptatea în acest dosar.

Aceste cazuri pun sub semnul întrebării integritatea și independența procuraturii din Republica Moldova și ridică întrebări serioase despre modul în care justiția este administrată în țară. Cu toate acestea, adevărul rămâne în continuare ascuns în umbra unor instituții care, potrivit lui Damaschin, ar fi fost capturate de interesele personale ale unor grupuri influente.

Alexei Damaschin spune că infracțiunea constă în faptul SRL INVIZIBIL a fost prejudiciată cu 27,7 milioane de lei. Ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții vătămate și de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 15 octombrie 2015 pe cauza penală nr.2010978060 este probă directă că Ion Munteanu fiind în funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție și a constatat faptul că Ion Lambantu a organizat o grupare criminală care a săvârșit infracțiuni prevăzute de art.328 alin(3) lit.b),d) și art.307 alin. (2) lit.c) Cod Penal, iar prin activitatea sa criminală fondatorul 50%, directorul financiar al SRL Invizibil a prejudiciat compania cu suma de 27,7 milioane de lei. Ion Lambantu în această infracțiune are rolul de instigator, organizator și beneficiar. Totodată, chiar dacă Munteanu în cadrul cauzei penale constată faptele infracționale săvârșite de Ion Lambantu, procurorul Munteanu nu-i dă statut în cauza penală conform infracțiunilor stabilite. În același timp, Munteanu nu a luat nicio măsură pentru a stopa activitatea criminală a grupării criminale Lambantu.

Pe acest dosar, parte vătămată este și Boris Untu, care la rândul său a fost prejudiciat în dosarul EXIMBANK. În cadrul proceselor în care Boris Untu este parte vătămată, a fost constatat faptul distrugerii probelor din cauza penală 217018007, de către procurorii Ion Munteanu și procurorul pe caz Ion Pripa, cu scopul mușamalizării cazului infracțional.

Alexei Damaschin promite că va mai prezenta materiale legate de activitatea criminală a lui Ion Munteanu din 2014 până în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.