Dosarul „Kuliok”. Cebotari: Plahotniuc a făcut un autodenunț care se află la Procuratură

Deputatul „PRO Moldova” și fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, anunță că fostul lider al PDM, Vladi Plahotniuc, și ex-vicepreședintele formațiunii, Serghei Iaralov, au depus un autodenunț la Procuratură după ce i-au transmis lui Igor Dodon o sacoșă cu bani în iunie 2019. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, transmite SafeNews.md cu referire la Deschide.md.

„După actul de predare a „kuliokului”, Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov au mers la Procuratură și au făcut autodenunț. Deja trebuie să întrebați procurorii ce e cu acel autodenunț…

Din câte eu îmi amintesc, ceea ce s-a discutat atunci, imediat după autodenunț, Procuratura a venit și a extras toate înregistrările și toate copiile care au ținut de acel episod”, a declarat el.

Amintim că în spațiul public au apărut mai multe imagini video din anul 2019 de la sediul PDM în care Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă, în care ar fi bani, președintelui Igor Dodon.

În imaginile video prezentate Dodon refuză să ia sacoșa și îi spune lui Plahotniuc să i-o dea lui Costea (n.r. Botnari), care la rândul său o va transmite lui Cornel (n.r. Corneliu Furculiță, membru PSRM).

Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM.

Ulterior, PG a dispus neînceperea urmăririi penale, menționând că nu cunoaște cât de veridice sunt imaginile, în ce circumstanțe au fost făcute, dar și alte detalii inerente unor astfel de înregistrări.

#Kuliok #Cebotari #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.