Dosarul „Kuliok”. Cebotari: Plahotniuc a făcut un autodenunț care se află la Procuratură

07 Mai 2021, 06:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Mai 2021, 06:50 // Actual //  MD Bani

Deputatul „PRO Moldova” și fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, anunță că fostul lider al PDM, Vladi Plahotniuc, și ex-vicepreședintele formațiunii, Serghei Iaralov, au depus un autodenunț la Procuratură după ce i-au transmis lui Igor Dodon o sacoșă cu bani în iunie 2019. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, transmite SafeNews.md cu referire la Deschide.md.

„După actul de predare a „kuliokului”, Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov au mers la Procuratură și au făcut autodenunț. Deja trebuie să întrebați procurorii ce e cu acel autodenunț…

Din câte eu îmi amintesc, ceea ce s-a discutat atunci, imediat după autodenunț, Procuratura a venit și a extras toate înregistrările și toate copiile care au ținut de acel episod”, a declarat el.

Amintim că în spațiul public au apărut mai multe imagini video din anul 2019 de la sediul PDM în care Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă, în care ar fi bani, președintelui Igor Dodon.

În imaginile video prezentate Dodon refuză să ia sacoșa și îi spune lui Plahotniuc să i-o dea lui Costea (n.r. Botnari), care la rândul său o va transmite lui Cornel (n.r. Corneliu Furculiță, membru PSRM).

Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM.

Ulterior, PG a dispus neînceperea urmăririi penale, menționând că nu cunoaște cât de veridice sunt imaginile, în ce circumstanțe au fost făcute, dar și alte detalii inerente unor astfel de înregistrări.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.