Dosarul Sandulache se repetă?! Domnica Manole ar putea ridica de la stat 800 de mii de lei

13 Iul. 2023, 12:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2023, 12:45 // Actual //  bani.md

Membrul Curții Constituționale, Domnica Manole ar urma să încaseze 800 de mii de lei în dosarul referendumului. Manole a fost acuzată ca a pronunțat o decizie ilegală în anul 2017. În data de 13 iunie, Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe, care îi acordase câștig de cauză Domnicăi Manole pentru a i se acorda prejudiciul moral.

Astfel, Curtea de Apel menține decizia Judecătoriei Chișinău prin care se încasează din contul bugetului de Stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul reclamantei Domnica Manole, suma de 800 000 (opt sute mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și procuraturii ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală, acțiuni soldate cu achitarea Domnicăi Manole prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 august 2019.

Domnica Manole, potrivit instanței, a fost trasă ilegal la răspundere penală în anul 2017 pentru pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. În acest dosar, ex-judecătoarea a fost achitată 3 ani mai târziu, după ce procurorul de caz, Eugen Rurac a renunțat la acuzațiile penale.

Cazul Domnicăi Manole amintește de cel al fostului PLDM-ist Pantelei Sandulache, care a fost despăgubit cu 400 de mii de euro. Cazul datează din 2012. Curtea de Apel Chișinău a obligat atunci statul să-i achite fostului PLDM-ist un prejudiciu în valoare de 400 de mii de euro pentru tărăgănarea examinării unui dosar în care acesta figura ca victimă. Ministerul Finanțelor a achitat prejudiciul, deși decizia nu era definitivă. Abia după ce Sandulachi a primit banii, procuratura a atacat decizia la Curtea Supremă de Justiție, care a dictat un prejudiciu de numai o mie de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!