Două zile de forum ONG cu discuţii şi soluţii pentru societatea civilă din R. Moldova, în contextul aderării la UE

Timp de două zile, la Chișinău s-a desfășurat Forumul ONG 2024, care a reunit peste 200 de organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice, parteneri de dezvoltare, experți internaționali și membri ai comunității. Tema actualei ediții, „Societatea civilă pentru integrare europeană”, a fost în centrul atenției, subliniind importanța participării active a societății civile în procesul de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la UE.

„În sfârșit putem să celebrăm, să vorbim despre rezultatele noastre, fiindcă dacă nu o să o facem noi, nu o va face nimeni și nimeni nu o să vorbească în numele nostru. Eu cred că forumul ONG este și despre asta, despre a celebra rezultatele societății civile.

Janis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, a subliniat importanța implicării societății civile în realizarea obiectivului strategic național de integrare europeană

„Societatea civilă a fost și este partenerul nostru de încredere în acest parcurs. De aceea, noi vom susține în continuare dezvoltarea și capacitarea societății civile ca să sprijine autoritățile în realizarea reformelor necesare pentru a deveni stat membru al comunității europene”, susţine Jānis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova.

„Sunteți forța motrice pentru schimbări în țările voastre. Vă puteți împinge guvernele, vă puteți convinge concetățenii în orașele în care lucrați. Așa că este foarte importantă munca pe care o faceți. Așadar, în primul rând, vreau să vă mulțumesc tuturor pentru dedicare, pentru angajament, pentru ceea ce faceți în condiții uneori foarte dificile”, afirmă Verena Zell, șefa Cooperării pentru Dezvoltare, Ambasada Germaniei.

Pe parcursul celor două zile, participanții au discutat despre implicarea societății civile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și soluțiile, inițiativele de impact în diverse direcții ale sectorului asociativ, unde au fost prezentate studii de caz și bune practici din regiune.

„Avem nevoie de implicarea societății civile, pentru că nu vrem să se regăsească în legislație doar o perspectivă, perspectiva guvernului. Este foarte importantă expertiza pe care o oferă societatea civilă, pe fiecare capitol de negociere. De aceea vă încurajăm în continuare să fiți active”, a declarat Rodica Jereghi, șefă adjunctă a Biroului de Integrare Europeană.

De asemenea, în cadrul forumului au fost discutate oportunitățile financiare europene pentru ONG-urile din țara noastră și strategiile de dezvoltare sustenabilă a societății civile.

„Vorbim despre actele normative care stau la baza dezvoltării societății civile. Sigur că este noul program adoptat în 2024, programul pentru dezvoltarea organizațiilor societății civile. Noi ținem să-l implementăm bine, monitorizăm fiecare acțiune și nu vrem să se repete istoriile de anii trecuți cu strategiile care au fost lăsate baltă la jumătate de drum. Abordarea este serioasă, pot să vă asigur de acest lucru”, afirmă Ana Calinici, secretară de stat a Guvernului.

Forumul ONG 2024 a fost organizat de către Consiliul ONG și Centrul CONTACT, cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Uniunii Europene.

#2024 #ONG #forum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.