Două zile de forum ONG cu discuţii şi soluţii pentru societatea civilă din R. Moldova, în contextul aderării la UE

Timp de două zile, la Chișinău s-a desfășurat Forumul ONG 2024, care a reunit peste 200 de organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice, parteneri de dezvoltare, experți internaționali și membri ai comunității. Tema actualei ediții, „Societatea civilă pentru integrare europeană”, a fost în centrul atenției, subliniind importanța participării active a societății civile în procesul de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la UE.

„În sfârșit putem să celebrăm, să vorbim despre rezultatele noastre, fiindcă dacă nu o să o facem noi, nu o va face nimeni și nimeni nu o să vorbească în numele nostru. Eu cred că forumul ONG este și despre asta, despre a celebra rezultatele societății civile.

Janis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, a subliniat importanța implicării societății civile în realizarea obiectivului strategic național de integrare europeană

„Societatea civilă a fost și este partenerul nostru de încredere în acest parcurs. De aceea, noi vom susține în continuare dezvoltarea și capacitarea societății civile ca să sprijine autoritățile în realizarea reformelor necesare pentru a deveni stat membru al comunității europene”, susţine Jānis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova.

„Sunteți forța motrice pentru schimbări în țările voastre. Vă puteți împinge guvernele, vă puteți convinge concetățenii în orașele în care lucrați. Așa că este foarte importantă munca pe care o faceți. Așadar, în primul rând, vreau să vă mulțumesc tuturor pentru dedicare, pentru angajament, pentru ceea ce faceți în condiții uneori foarte dificile”, afirmă Verena Zell, șefa Cooperării pentru Dezvoltare, Ambasada Germaniei.

Pe parcursul celor două zile, participanții au discutat despre implicarea societății civile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și soluțiile, inițiativele de impact în diverse direcții ale sectorului asociativ, unde au fost prezentate studii de caz și bune practici din regiune.

„Avem nevoie de implicarea societății civile, pentru că nu vrem să se regăsească în legislație doar o perspectivă, perspectiva guvernului. Este foarte importantă expertiza pe care o oferă societatea civilă, pe fiecare capitol de negociere. De aceea vă încurajăm în continuare să fiți active”, a declarat Rodica Jereghi, șefă adjunctă a Biroului de Integrare Europeană.

De asemenea, în cadrul forumului au fost discutate oportunitățile financiare europene pentru ONG-urile din țara noastră și strategiile de dezvoltare sustenabilă a societății civile.

„Vorbim despre actele normative care stau la baza dezvoltării societății civile. Sigur că este noul program adoptat în 2024, programul pentru dezvoltarea organizațiilor societății civile. Noi ținem să-l implementăm bine, monitorizăm fiecare acțiune și nu vrem să se repete istoriile de anii trecuți cu strategiile care au fost lăsate baltă la jumătate de drum. Abordarea este serioasă, pot să vă asigur de acest lucru”, afirmă Ana Calinici, secretară de stat a Guvernului.

Forumul ONG 2024 a fost organizat de către Consiliul ONG și Centrul CONTACT, cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Uniunii Europene.

#2024 #ONG #forum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.