Dow Jones pierde peste 500 de puncte şi se îndreaptă către cel mai grav selloff din luna iulie. Ce a cauzat scăderile

Bursele din Statele Unite au început săptămâna pe minus pe măsură ce investitorii continuă să facă un pas în spate în luna septembrie, luând în calcul noile riscuri cu care se confruntă piaţa americană de capital, relatează CNBC.

Dow Jones Industrial Average a pierdut peste 530 de puncte, sau 1,54%, la începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, îndreptându-se astfel către cel mai mare declin zilnic din 19 iulie. S&P a scăzut cu 1,6%. Nasdaq, indicele marilor companii tech, a suferit un declin de 2%, scrie Ziarul Financiar.

Există un cumul de factori care au determinat scăderile:

Investitorii se tem de efectele „contagioase” ale pieţei imobiliare din China. Acţiunile incluse în indicele Hang Seng au înregistrat la un moment dat un minus de 4%, alimentate de prăbuşirea gigantului Evergrande Group, care ajunge la datorii de 300 de miliarde de dolari.
Rezerva Federală începe mâine o întâlnire de două zile şi investitorii se tem că banca centrală va semnala că este pregătită să retragă stimulentele monetare într-un moment marcat de inflaţie şi îmbunătăţiri în piaţa forţei de muncă.
Cazurile de Covid – cauzate de varianta Delta – rămân la nivelul lunii ianuarie, în contextul în care vremea rece se apropie încet şi sigur de America de Nord.
Septembrie este luna cu cele mai slabe performanţe din punct de vedere istoric pentru bursele din SUA. Datele arată că achiziţiile încep să revină la normal în a doua jumătate a lunii.
De asemenea, investitorii îşi fac griji din cauza spaţiului politic din Washington DC pe măsură ce se apropie deadline-ul pentru plafonarea datoriilor. După vacanţă, Congresul s-a reîntors în capitală, grăbindu-se să adopte proiecte pentru a evita închiderea guvernului.

Totodată, au scăzut şi acţiunile asociate cu creşterile raportate la nivel global. Ford şi multinaţionala Carrier Global, specializată în electrocasnice, au scăzut cu peste 3%. Acţiunile General Motors şi Boeing au pierdut fiecare câte 2%. Producătorul de oţel Nucor a înregistrat un minus de 2,8%.

Acţiunile din sectorul energiei au obţinut rezultate slabe după ce petrolul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2% pe fondul fricilor din economia mondială. Astfel, Occidental Petroleum, Hess şi Devon Energy au suferit declinuri de aproape 5%

#Dow Jones #burse #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani

Bani.md

Toate știrile

Dow Jones pierde peste 500 de puncte şi se îndreaptă către cel mai grav selloff din luna iulie. Ce a cauzat scăderile

825 de milioane de lei pe lună, ritmul cu care a crescut datoria internă a Moldovei