Drumul la care se lucrează de 5 ani, sub viteza melcului. Performanța ar putea fi înscrisă în Cartea Recordurilor

Drumul de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași are o lungime de 6km și se construiește din anul 2017. Or, în prezent acesta este finalizat în proporție de 50%. În noiembrie 2021 peogresul lucrărilor era de 42%.

Acesta este drumul de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași. Din 2017 se tot construiește din granturi europene, unde au fost alocați peste 5 milioane de euro. Anul trecut, am fost împreună cu comisarul european pentru Transporturi Adina Ioana Vălean la șantierul de construcție a acestei porțiuni de drum. Este un proiect care trebuie să-l ducem la capăt, cât mai repede, din respect față de partenerii noștri externi și față de cetățenii acestei țări”, s-a arătat indignat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Drumul are 6 km, 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții. Astăzi are un progres de realizare în proporție de 50%, fiind executate lucrări de așternere a stratului din macadam și binder.

„În luna iulie al anului curent, drumul trebuie finisat. Monitorizăm cu atenție termenul şi calitatea lucrărilor”, i-a spus Spînu antreprenorului Rutador care construiește respectiva porțiune de drum.

Proiectul de construcție a drumului cu o lungime de circa 6 km, parte a drumului național R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România prevede 2 benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și 3 intersecții.

Contractul are o valoare totală de peste 5 milioane de euro, bani alocați Guvernului Republicii Moldova de către Uniunea Europeană cu titlu de grant. Termenul de finalizare a proiectului a fost extins din cauza condițiilor meteo nefavorabile, care nu au permis executarea lucrărilor, cel actual fiind – luna iulie a anului 2022.

Anterior, ASD declara că antreprenorul, compania Rutador urmează să dea în exploatare drumul până la sfârșitul anului 2021.

Compania Rutador a semnat contratul de construcție a drumului de ocolire a localității Bahmut din raionul Călărași acum patru ani. De fiecare dată motivul invocat pentru tergiversarea lucrărilor a fost condițiile meteo nefavorabile.

Compania Rutador este controlată de Nicolae Maliu (50,00%), Marina Kartashova (25,00%) și Ecaterina Maliu (25,00%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 170 de instituții publice din capitală, conectate la rețeaua centralizată a Termoelectrica S.A., vor beneficia de servicii de încălzire și apă caldă menajeră de calitate superioară, odată cu instalarea a 203 Puncte Termice Individuale (PTI) de ultimă generație. Modernizarea face parte din Proiectul STEEM – „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova”, finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Fondul Fiduciar Multidonator „Moldova – Dezvoltare, Reziliență și Oportunități pentru Bunăstare” (M-GROW), gestionat de Grupul Banca Mondială. Printre principalii contributori la M-GROW se numără Irlanda, Norvegia și Regatul Unit.

Pentru selectarea companiei responsabile de lucrări și-au depus ofertele cinci firme din Italia, Cehia, Ucraina, România și Republica Moldova. Potrivit directorului UCIPE (Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică), Ruslan Surugiu, după evaluarea ofertelor tehnice urmează deschiderea și analiza celor financiare, proces desfășurat după regulile stabilite de finanțator. Acesta a subliniat că, în ultima perioadă, se observă o creștere constantă a interesului companiilor internaționale față de licitațiile derulate în sectorul energetic din Republica Moldova.

Noile PTI-uri vor permite reglarea automată a temperaturii la nivel de clădire prin panouri de comandă moderne și senzori de temperatură care ajustează consumul de energie în funcție de condițiile meteo exterioare. Directorul general al Termoelectrica S.A., Iurie Razlovan, a menționat că aceste modernizări vor duce la reducerea semnificativă a consumului de energie, creșterea eficienței energetice și eliminarea echipamentelor învechite, oferind totodată flexibilitate în funcționarea sistemului centralizat de termoficare.