Dubai-Ungaria-Moldova – schema obscură de livrare a gazelor. Transnistria în semi-frig, iar Chișinăul tace

25 Feb. 2025, 09:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2025, 09:23 // Actual //  Ursu Victor

Membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandr Slusari, a dezvăluit într-o postare pe Facebook că schema de livrare a gazelor naturale prin intermediul rutei Dubai – Ungaria – Moldova Gaz – Transnistria va continua și după data de 1 martie. Potrivit acestuia, procesul are loc în mare secret, fără ca detalii despre plăți, sursa banilor sau destinația finală a gazului să fie făcute publice.

„Locuitorii din Transnistria stau în semi-frig și fără apă caldă, în timp ce contractele nu sunt publicate nici măcar fără cifre”, a scris Slusari.

Pentru luna martie, cantitățile zilnice de gaz livrate către regiune urmează să fie menținute la 3-3,2 milioane de metri cubi, iar planurile indică o reluare completă a activității industriale în regiune, beneficiind de tarife simbolice.

Slusari a sugerat că dezvăluirile despre această schemă „obscură” vor apărea în curând, inclusiv detalii despre prețul gazului livrat în Transnistria în luna februarie, care, conform declarațiilor sale, ar putea genera „un mare șoc” pentru opinia publică.

„Probabil atunci vom discuta și despre otcaturi. Posibil vom vedea deja umbra lui Abramovici. Sunt convins că mai devreme sau mai târziu procurorii vor avea întrebări pentru mai mulți oameni din Chișinău, inclusiv actualii și foști demnitari de stat”, a adăugat Alexandr Slusari.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Transnistria, primea de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune, însă Tiraspolul l-a refuzat.

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția, a reluat livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie. Livrările au loc în cadrul unui acord pe termen scurt, care vizează consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Metanul este achiziționat din 50 de milioane de dolari oferit de Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.