România, campioană la importul cărnii de porc congelate. UE nu mai prezintă interes, marfa vine din America de Sud

În primele două luni ale anului 2024, România a devenit cel mai mare importator de carne de porc congelată din UE. Cantitățile cele mai mari vin din Chile, arată datele Comisiei Europene.

Deși România se consideră o putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții extrem de favorabile agriculturii, din 9 milioane de porci consumați anual, 7 milioane vin din import.

Am importat în ianuarie și februarie, din țări terțe, peste 1.100 de tone de carne congelată de porc, fapt atipic pentru perioada aceasta a anului, arată date ale Comisiei Europene consultate de publicația Economica. Spre comparație, în perioada 2021-2023, țara noastră nu a cumpărat deloc porc congelat de peste granițele UE, iar în 2020 importurile au fost de numai 41 de tone de carcasă. De altfel, pentru perioada analizată, vorbim despre un record din punct de vedere al cantităților importate din 2007 încoace.

Totodată, am devenit și cel mai mare importator din Europa, România fiind urmată de Germania care a importat din țări terțe 693 de tone de carcasă de porc congelat și Olanda care a cumpărat în perioada analizată 600 de tone.

În România, cele mai mari cantități au venit din Chile (aproximativ 960 de tone) și Canada (peste 158 de tone), țări de unde țara noastra s-a aprovizionat și în anii trecuți.

Mai exact, în 2023, România a importat în toal 2.500 de tone de carcasă de porc congelat din care 1.600 de tone din Chile, în 2022 importurile totale au fost de numai 47 de tone, aproape în întregime din Marea Britanie, iar cu un an în urmă importurile au fost de 48 de tone, tot din Marea Britanie.

Cu importuri în valoare de 950,5 milioane de euro anul trecut și un deficit de 947,2 milioane de euro, România este cel mai mare importator net de carne de porc din Europa Centrală și Balcani, potrivit unui studiu al Departamentului pentru Agricultură al SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carne #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.