După o dispută politică internă, Africa de Sud a decis ce va face cu super-iahtul unuia dintre oligarhii ruși

26 Oct. 2022, 10:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Oct. 2022, 10:37 // Actual //  bani.md

Africa de Sud s-a decis să permită miliardarului rus Alexei Mordașov, vizat de sancţiunile occidentale, să îşi andocheze în Cape Town iahtul de 521 milioane de dolari, transmite BBC. Liderii opoziției au cerut guvernului să confiște vasul de lux, dar autoritățile au transmis că nu văd „niciun motiv” pentru a se conforma sancţiunilor occidentale. 

Vasul în valoare de 521 milioane de dolari, care aparţine lui Alexei Mordașov – un aliat al liderului rus Vladimir Putin – a părăsit Hong Kong la începutul acestei săptămâni.

Liderii opoziţiei sud-africane au îndemnat guvernul să confişte iahtul lung de 141 m, numit The Nord, dar un purtător de cuvânt al preşedintelui Cyril Ramaphosa a declarat că acesta nu vede „niciun motiv” pentru a se conforma sancţiunilor occidentale.

„Africa de Sud nu are nicio obligaţie legală de a respecta sancţiunile impuse de SUA şi UE”, a declarat, marţi, Vincent Magwenya reporterilor din Pretoria.

„Obligaţiile Africii de Sud în ceea ce priveşte sancţiunile se referă doar la cele care sunt adoptate în mod specific de către Naţiunile Unite”, a adăugat Magwenya, precizând că Mordașov nu se află sub nicio sancţiune ONU.

Ţările occidentale şi aliaţii lor au impus sancţiuni împotriva a peste 1.000 de persoane şi întreprinderi ruseşti ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Până în prezent, guvernul lui Ramaphosa a evitat să critice direct Rusia, abţinându-se la mai multe voturi ale ONU care au condamnat în mod expres războiul. De asemenea, Pretoria a făcut apel la o soluţie negociată pentru a pune capăt conflictului.

Luni, primarul oraşului Cape Town, Geordin Hill-Lewis – membru al partidului de opoziţie Alianţa Democratică – a îndemnat oficialii să blocheze intrarea superiahturilor, scriind pe Twitter că nu ar putea fi „niciun loc în oraşul nostru pentru complici şi susţinători ai războiului lui Putin”.

Nu este clar dacă Mordașov se află de fapt la bordul navei. Vorbind duminică pentru presa locală, Hill-Lewis a sugerat că miliardarul călătorea pe iahtul său, dar săptămâna trecută, un purtător de cuvânt al oligarhului a declarat pentru Bloomberg News că acesta se afla la Moscova de când iahtul său a ajuns în Hong Kong.

Guvernul din Hong Kong a oferit recent justificări similare atunci când a refuzat să împiedice intrarea superiahturilor, şeful executivului, John Lee, afirmând că oraşul va fi responsabil faţă de sancţiunile ONU, dar nu faţă de cele „unilaterale” impuse de „jurisdicţii individuale”.

Înainte de război, Mordașov era cel mai bogat om din Rusia

În vârstă de 57 de ani, acesta şi-a construit o avere de aproximativ 29,1 miliarde de dolari (25,92 miliarde de lire sterline) prin intermediul companiei sale siderurgice şi miniere Severstal.

La începutul conflictului, el a fost vizat de sancţiuni occidentale extinse din cauza legăturilor sale cu Putin, dar miliardarul a pus la îndoială valoarea acestor măsuri, spunând că nu s-a implicat în politica rusă şi că menţine o influenţă redusă la Kremlin.

Mordașov a pierdut deja una dintre navele sale mai mici, Lady M, de 215 picioare, din cauza sancţiunilor occidentale, după ce a fost confiscată de poliţia italiană în martie.

Una dintre cele mai extravagante ambarcaţiuni din lume

Se crede că The Nord este cel mai mare bun iaht al său. Vasul este mai mare decât un teren de fotbal şi este descris ca fiind una dintre cele mai extravagante ambarcaţiuni din lume, potrivit Forbes.

La scurt timp după izbucnirea conflictului din Ucraina, iahtul – care dispune de două platforme pentru elicoptere, o piscină şi un cinematograf – a părăsit Seychelles pentru portul Vladivostok, situat în extremitatea estică a Rusiei. Mutarea a fost văzută ca o încercare de a evita soarta lui Lady M, dar experţii spun că proprietarii precum Mordașov se confruntă cu probleme serioase în găsirea unor porturi internaţionale capabile să întreţină super-iahturile. Cele mai multe sunt în Europa, unde navele ar fi confiscate imediat.

30 Sept. 2026, 15:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 15:16 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova își acoperă din producția proprie de aproape două ori necesarul intern de cereale și de 1,7 ori necesarul de fructe, însă rămâne puternic dependentă de importuri la lapte, cartofi și carne. Datele Biroului Național de Statistică pentru 2025 arată că cea mai vulnerabilă poziție este la lapte, unde producția internă acoperă doar 57% din necesarul țării.

În 2025, Moldova a produs 282,5 mii tone de lapte, cu 6% mai mult decât în anul precedent, însă importurile au crescut mult mai repede, cu 15%, până la 214,7 mii tone. În consecință, aproape 43% din necesarul intern nu este acoperit de producția autohtonă. Nivelul de autoaprovizionare cu lapte s-a redus de la 59,5% în 2024 la 57% în 2025, în pofida creșterii producției.

O situație similară se observă la cartofi. Producția a crescut cu 10%, până la 148,6 mii tone, dar nivelul de autoaprovizionare a fost de numai 65%. Importurile au ajuns la 84,3 mii tone, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din necesarul pieței este acoperit din exterior. Totuși, situația s-a îmbunătățit față de 2024, când nivelul de autoaprovizionare era de numai 55,1%.

La carne, producția internă a scăzut cu 11%, până la 114,8 mii tone, în timp ce importurile au crescut cu 6%, la 39 mii tone. Gradul de autoaprovizionare s-a redus astfel de la 78,9% la 76,1%. Practic, aproape un sfert din necesarul intern de carne este acoperit din importuri.

Nici la legume Republica Moldova nu reușește să-și acopere integral consumul. Producția a crescut cu 13%, la 282,4 mii tone, dar importurile au avansat și mai rapid, cu 16%, până la 84,4 mii tone. Nivelul de autoaprovizionare a rămas practic neschimbat, la 84,7%, față de 84,5% în 2024.

La polul opus se află cerealele. Producția culturilor cerealiere, fără leguminoase, a crescut spectaculos cu 34%, până la 2,85 milioane de tone. Gradul de autoaprovizionare a urcat de la 148,2% în 2024 la 198,5% în 2025, ceea ce înseamnă că Moldova produce aproape de două ori mai multe cereale decât necesarul său intern.

În același timp, exporturile de cereale au scăzut cu 15%, până la 1,32 milioane de tone. Un detaliu interesant este că, deși producția a crescut cu aproape 719 mii tone, resursele totale de cereale au scăzut cu 8%, la 2,76 milioane de tone, pe fondul modificării stocurilor.

Moldova are un excedent important și la fructe, pomușoare și nuci. Producția a ajuns la 633,9 mii tone, în creștere cu 7%, iar nivelul de autoaprovizionare a fost de 174,7%. Cu toate acestea, exporturile au scăzut cu 14%, până la 343,6 mii tone, în timp ce importurile au crescut cu 11%, la 45,6 mii tone.