După o dispută politică internă, Africa de Sud a decis ce va face cu super-iahtul unuia dintre oligarhii ruși

Africa de Sud s-a decis să permită miliardarului rus Alexei Mordașov, vizat de sancţiunile occidentale, să îşi andocheze în Cape Town iahtul de 521 milioane de dolari, transmite BBC. Liderii opoziției au cerut guvernului să confiște vasul de lux, dar autoritățile au transmis că nu văd „niciun motiv” pentru a se conforma sancţiunilor occidentale.

Vasul în valoare de 521 milioane de dolari, care aparţine lui Alexei Mordașov – un aliat al liderului rus Vladimir Putin – a părăsit Hong Kong la începutul acestei săptămâni.

Liderii opoziţiei sud-africane au îndemnat guvernul să confişte iahtul lung de 141 m, numit The Nord, dar un purtător de cuvânt al preşedintelui Cyril Ramaphosa a declarat că acesta nu vede „niciun motiv” pentru a se conforma sancţiunilor occidentale.

„Africa de Sud nu are nicio obligaţie legală de a respecta sancţiunile impuse de SUA şi UE”, a declarat, marţi, Vincent Magwenya reporterilor din Pretoria.

„Obligaţiile Africii de Sud în ceea ce priveşte sancţiunile se referă doar la cele care sunt adoptate în mod specific de către Naţiunile Unite”, a adăugat Magwenya, precizând că Mordașov nu se află sub nicio sancţiune ONU.

Ţările occidentale şi aliaţii lor au impus sancţiuni împotriva a peste 1.000 de persoane şi întreprinderi ruseşti ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Până în prezent, guvernul lui Ramaphosa a evitat să critice direct Rusia, abţinându-se la mai multe voturi ale ONU care au condamnat în mod expres războiul. De asemenea, Pretoria a făcut apel la o soluţie negociată pentru a pune capăt conflictului.

Luni, primarul oraşului Cape Town, Geordin Hill-Lewis – membru al partidului de opoziţie Alianţa Democratică – a îndemnat oficialii să blocheze intrarea superiahturilor, scriind pe Twitter că nu ar putea fi „niciun loc în oraşul nostru pentru complici şi susţinători ai războiului lui Putin”.

Nu este clar dacă Mordașov se află de fapt la bordul navei. Vorbind duminică pentru presa locală, Hill-Lewis a sugerat că miliardarul călătorea pe iahtul său, dar săptămâna trecută, un purtător de cuvânt al oligarhului a declarat pentru Bloomberg News că acesta se afla la Moscova de când iahtul său a ajuns în Hong Kong.

Guvernul din Hong Kong a oferit recent justificări similare atunci când a refuzat să împiedice intrarea superiahturilor, şeful executivului, John Lee, afirmând că oraşul va fi responsabil faţă de sancţiunile ONU, dar nu faţă de cele „unilaterale” impuse de „jurisdicţii individuale”.

Înainte de război, Mordașov era cel mai bogat om din Rusia

În vârstă de 57 de ani, acesta şi-a construit o avere de aproximativ 29,1 miliarde de dolari (25,92 miliarde de lire sterline) prin intermediul companiei sale siderurgice şi miniere Severstal.

La începutul conflictului, el a fost vizat de sancţiuni occidentale extinse din cauza legăturilor sale cu Putin, dar miliardarul a pus la îndoială valoarea acestor măsuri, spunând că nu s-a implicat în politica rusă şi că menţine o influenţă redusă la Kremlin.

Mordașov a pierdut deja una dintre navele sale mai mici, Lady M, de 215 picioare, din cauza sancţiunilor occidentale, după ce a fost confiscată de poliţia italiană în martie.

Una dintre cele mai extravagante ambarcaţiuni din lume

Se crede că The Nord este cel mai mare bun iaht al său. Vasul este mai mare decât un teren de fotbal şi este descris ca fiind una dintre cele mai extravagante ambarcaţiuni din lume, potrivit Forbes.

La scurt timp după izbucnirea conflictului din Ucraina, iahtul – care dispune de două platforme pentru elicoptere, o piscină şi un cinematograf – a părăsit Seychelles pentru portul Vladivostok, situat în extremitatea estică a Rusiei. Mutarea a fost văzută ca o încercare de a evita soarta lui Lady M, dar experţii spun că proprietarii precum Mordașov se confruntă cu probleme serioase în găsirea unor porturi internaţionale capabile să întreţină super-iahturile. Cele mai multe sunt în Europa, unde navele ar fi confiscate imediat.

#oligarh #iaht #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina