Cu criza economică la orizont, companiile europene îşi trag obloanele

În pofida susţinerii de stat substanţiale de care au beneficiat în pandemie, companiile europene îşi văd redresarea ameninţată din cauza costului în creştere al energiei şi rambursării datoriilor, dublat de presiunile inflaţioniste generale, notează Euractiv.
Falimentele, în special din rândul companiilor mici şi mijlocii, au crescut constant în acest an, iar creşterea este aşteptată să continue şi în 2023 la nivelul întregii Uniuni Europene „din cauza perspectivelor economice mai slabe cu inflaţie şi preţuri la energie ridicate, înăsprire a politicii monetare şi expirarea susţinerii guvernamentale“, avertizează Atradius Collections, o companie de colectare de datorii.

În Franţa, numărul falimentelor de companii a crescut cu 69% în ultimul an, o premieră pe 25 de ani. Riscul de faliment a fost de asemenea mai mare în Italia, urcând de la 11,4% la 16,1%, aproape 100.000 de companii riscând să se prăbuşească.

Companiile italiene cu risc de default au 831.000 de angajaţi, în creştere cu aproape 129.000 comparativ cu 2021. Aproximativ 2,1 milioane de oameni lucrează în companii considerate vulnerabile, peste 3 milioane de oameni fiind angajaţi în companii „fragile“.
Germania, care a asistat la o scădere a numărului de falimente corporate cu aproape 20%, se pregăteşte pentru o creştere semnificativă în contextul crizei energetice.
Deja, companii cu o vechime de peste 100 de ani îşi anunţă falimentul, potrivit Business Insider.

Cea mai veche companie germană declarată insolventă are o vechime de 170 de ani. Este vorba despre producătorul de săpun Kappus. Restul, de peste 100 de ani, aparţin unor industrii variate: alimente, construcţii şi auto. Printre acestea, producătorul de dulciuri Bodet, Borgers, furnizor pentru industria auto şi compania de construcţii Wolff Hoch-und Ingenieurbau, cu o vechime de 125 de ani. Toate invocă creşterea costurilor operaţionale. Între timp, pentru a face faţă crizei energiei, un sfert din companiile germane anunţă planuri de reducere a numărului locurilor de muncă, scrie The Local.

În Polonia, 104.300 de cereri de închideri de companii au fost depuse până acum în acest an, cu 25,8% mai multe decât anul trecut. Cererile de suspendare temporară a activităţii au urcat de asemenea cu 39,4% în ultimele luni, notează Euractiv.

Este interesant de remarcat că rate ridicate de insolvenţă sunt înregistrate pe pieţe unde susţinerea fiscală a fost retrasă. Austria, Belgia, Franţa şi UK sunt în capul listei.
Analiştii ţin de asemenea să sublinieze că numerele sunt crescute artificial de companii zombi.

Până acum, finanţarea guvernamentală a protejat companiile de cele mai puternice efecte ale crizei energiei.

#companii #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.