După o lună de război, sute de companii occidentale încă mai activează în Rusia

Companiilor le este din ce în ce mai greu să justifice continuarea operațiunilor în Rusia, deoarece imaginile tulburătoare ale morții și disperării se filtrează din Ucraina, iar guvernele occidentale iau măsuri pentru a izola și mai mult Rusia din punct de vedere economic. Gigantul de producție de cipuri Intel este cea mai recentă corporație globală care a oprit afacerile în Rusia, dar sute de companii continuă să activeze în această țară.

Cel puțin 155 de companii au rezistat cererilor de a părăsi sau de a reduce legăturile cu Moscova, în timp ce alte 96 au rețineri din a face noi investiții, relatează Washington Post.

„Nu trebuie să mănânci la McDonald’s pentru a simți impactul închiderii sale”, a spus Aaron Klein, membru senior la Brookings Institution. „Pentru rușii obișnuiți, a vedea companii occidentale de marcă care părăsesc Rusia este un mesaj că riscă să se întoarcă în epoca sovietică a societății”, Jeffrey Sonnenfeld, profesor de la Yale care urmărește investițiile corporative în Rusia.

În anunțarea noilor măsuri de sancționare, Departamentul de Trezorerie Americană a mai declarat că va împiedica băncile americane să proceseze plățile datoriilor rusești în dolari, împingând țara tot mai aproape de faliment. Dacă sancțiunile timpurii au fost menite să rupă legăturile Rusiei cu comunitatea globală de afaceri, cele anunțate miercuri au fost menite să facă acea despărțire permanentă.

Interdicția investițiilor nu este clară pentru multe întreprinderi americane care continuă să opereze fabrici și alte facilități în Rusia.

Koch Industries, care operează o afacere mare de producție de sticlă în Rusia, a suspendat deja noi investiții de capital, dar s-a refuzat să le închidă.

Într-o declarație trimisă miercuri prin e-mail, purtătorul de cuvânt al companiei, David Dziok, a declarat că Koch va „respecta toate sancțiunile, legile și reglementările aplicabile” în ceea ce privește operațiunile sale și că „va monitoriza îndeaproape situația și va modifica deciziile , după cum o justifică circumstanțele”.

„Dacă [Koch] ar părăsi aceste facilități de sticlă, ar da controlul deplin asupra activelor guvernului rus, care credem că le-ar menține în funcțiune și ar capta 100% din beneficiul financiar”, a scris Robertson.

Unii experți juridici au considerat că administrația Biden a lăsat intenționat definiția „investițiilor” ambiguă pentru a forța companiile să tragă propriile concluzii cu privire la riscul juridic pe care doresc să și-l asume continuând operațiunile rusești. Casa Albă a continuat să acorde scutiri pentru afacerile care susțin sectoare importante pentru activitățile umanitare, pe care a specificat că includ produse alimentare și agricole, medicamente și servicii de telecomunicații care leagă poporul rus de lumea exterioară.

Mai multe corporații americane au citat această scutire pentru a justifica continuarea vânzărilor acolo, inclusiv Cargill, una dintre cele mai mari companii agricole din lume. Luna trecută, Compania a suspendat toate investițiile în Rusia, dar a spus că va menține acolo un personal de aproximativ 2.500 de persoane pentru a continua să furnizeze „alimente esențiale”, cum ar fi pâine, lapte praf și cereale.

Pentru alte companii, decizia de a se retrage din Rusia este complicată de contractele cu partenerii lor de afaceri. Principalele lanțuri hoteliere din SUA, inclusiv Hyatt și Hilton, continuă să opereze hoteluri în Rusia care sunt deținute de companii terțe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.