După o lună de război, sute de companii occidentale încă mai activează în Rusia

Companiilor le este din ce în ce mai greu să justifice continuarea operațiunilor în Rusia, deoarece imaginile tulburătoare ale morții și disperării se filtrează din Ucraina, iar guvernele occidentale iau măsuri pentru a izola și mai mult Rusia din punct de vedere economic. Gigantul de producție de cipuri Intel este cea mai recentă corporație globală care a oprit afacerile în Rusia, dar sute de companii continuă să activeze în această țară.

Cel puțin 155 de companii au rezistat cererilor de a părăsi sau de a reduce legăturile cu Moscova, în timp ce alte 96 au rețineri din a face noi investiții, relatează Washington Post.

„Nu trebuie să mănânci la McDonald’s pentru a simți impactul închiderii sale”, a spus Aaron Klein, membru senior la Brookings Institution. „Pentru rușii obișnuiți, a vedea companii occidentale de marcă care părăsesc Rusia este un mesaj că riscă să se întoarcă în epoca sovietică a societății”, Jeffrey Sonnenfeld, profesor de la Yale care urmărește investițiile corporative în Rusia.

În anunțarea noilor măsuri de sancționare, Departamentul de Trezorerie Americană a mai declarat că va împiedica băncile americane să proceseze plățile datoriilor rusești în dolari, împingând țara tot mai aproape de faliment. Dacă sancțiunile timpurii au fost menite să rupă legăturile Rusiei cu comunitatea globală de afaceri, cele anunțate miercuri au fost menite să facă acea despărțire permanentă.

Interdicția investițiilor nu este clară pentru multe întreprinderi americane care continuă să opereze fabrici și alte facilități în Rusia.

Koch Industries, care operează o afacere mare de producție de sticlă în Rusia, a suspendat deja noi investiții de capital, dar s-a refuzat să le închidă.

Într-o declarație trimisă miercuri prin e-mail, purtătorul de cuvânt al companiei, David Dziok, a declarat că Koch va „respecta toate sancțiunile, legile și reglementările aplicabile” în ceea ce privește operațiunile sale și că „va monitoriza îndeaproape situația și va modifica deciziile , după cum o justifică circumstanțele”.

„Dacă [Koch] ar părăsi aceste facilități de sticlă, ar da controlul deplin asupra activelor guvernului rus, care credem că le-ar menține în funcțiune și ar capta 100% din beneficiul financiar”, a scris Robertson.

Unii experți juridici au considerat că administrația Biden a lăsat intenționat definiția „investițiilor” ambiguă pentru a forța companiile să tragă propriile concluzii cu privire la riscul juridic pe care doresc să și-l asume continuând operațiunile rusești. Casa Albă a continuat să acorde scutiri pentru afacerile care susțin sectoare importante pentru activitățile umanitare, pe care a specificat că includ produse alimentare și agricole, medicamente și servicii de telecomunicații care leagă poporul rus de lumea exterioară.

Mai multe corporații americane au citat această scutire pentru a justifica continuarea vânzărilor acolo, inclusiv Cargill, una dintre cele mai mari companii agricole din lume. Luna trecută, Compania a suspendat toate investițiile în Rusia, dar a spus că va menține acolo un personal de aproximativ 2.500 de persoane pentru a continua să furnizeze „alimente esențiale”, cum ar fi pâine, lapte praf și cereale.

Pentru alte companii, decizia de a se retrage din Rusia este complicată de contractele cu partenerii lor de afaceri. Principalele lanțuri hoteliere din SUA, inclusiv Hyatt și Hilton, continuă să opereze hoteluri în Rusia care sunt deținute de companii terțe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania petrolieră națională a Kazahstanului, KazMunayGas (KMG), a anunțat astăzi că, „cel puțin pentru moment”, nu se discută vânzarea Grupului Rompetrol, inclusiv Rompetrol Moldova, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața produselor petroliere din Republica Moldova.

Reacția oficială vine după ce, în ultimele zile, în presă au apărut informații privind o posibilă vânzare parțială, în perioada 2026–2027, a KMG International NV (KMGI), subsidiara deținută integral de KazMunayGas, în cadrul unei licitații care ar permite investitorilor să cumpere până la 50% din holding.

Într-un mesaj transmis presei, KMG a precizat că elaborarea unui plan complex de privatizare este „o practică obișnuită” și nu înseamnă automat luarea unei decizii de vânzare. „Este un proces standard și de lungă durată, în cadrul căruia sunt luați în considerare numeroși factori. În ceea ce privește KMGI, compania își desfășoară activitatea în mod normal, atingând indicatorii de producție și financiari. În acest sens, declarăm că în prezent nu se ia nicio decizie cu privire la privatizarea KMGI”, a transmis KazMunayGas.

Informațiile inițiale privind o potențială vânzare parțială au fost publicate de site-ul caliber.az și preluate ulterior de presa internațională, menționând că Agenția pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței din Kazahstan ar fi confirmat procedura de licitație deschisă în două etape. Tranzacția ar avea ca scop atragerea unui partener strategic, KMGI fiind formată din 28 de companii din România, Elveția, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Turcia și Kazahstan. Grupul operează două rafinării în România – Petromidia și Vega –, un complex petrochimic, terminale și o rețea de aproximativ 1 400 de benzinării sub marca Rompetrol.

Potrivit sursei citate, o eventuală tranzacție ar face parte din strategia mai largă a KazMunayGas de modernizare operațională și atragere de investiții, menținând totodată o poziție solidă în piața energetică internațională.

În Republica Moldova, Rompetrol este unul dintre principalii jucători ai pieței carburanților, cu o rețea de 97 de stații și o cotă totală estimată de circa 44%. În raportul oficial pentru anul 2024, compania indică o cotă totală de 38,3%, dintre care segmentul vânzărilor cu amănuntul reprezintă 28,4%.