După o lună de război, sute de companii occidentale încă mai activează în Rusia

Companiilor le este din ce în ce mai greu să justifice continuarea operațiunilor în Rusia, deoarece imaginile tulburătoare ale morții și disperării se filtrează din Ucraina, iar guvernele occidentale iau măsuri pentru a izola și mai mult Rusia din punct de vedere economic. Gigantul de producție de cipuri Intel este cea mai recentă corporație globală care a oprit afacerile în Rusia, dar sute de companii continuă să activeze în această țară.

Cel puțin 155 de companii au rezistat cererilor de a părăsi sau de a reduce legăturile cu Moscova, în timp ce alte 96 au rețineri din a face noi investiții, relatează Washington Post.

„Nu trebuie să mănânci la McDonald’s pentru a simți impactul închiderii sale”, a spus Aaron Klein, membru senior la Brookings Institution. „Pentru rușii obișnuiți, a vedea companii occidentale de marcă care părăsesc Rusia este un mesaj că riscă să se întoarcă în epoca sovietică a societății”, Jeffrey Sonnenfeld, profesor de la Yale care urmărește investițiile corporative în Rusia.

În anunțarea noilor măsuri de sancționare, Departamentul de Trezorerie Americană a mai declarat că va împiedica băncile americane să proceseze plățile datoriilor rusești în dolari, împingând țara tot mai aproape de faliment. Dacă sancțiunile timpurii au fost menite să rupă legăturile Rusiei cu comunitatea globală de afaceri, cele anunțate miercuri au fost menite să facă acea despărțire permanentă.

Interdicția investițiilor nu este clară pentru multe întreprinderi americane care continuă să opereze fabrici și alte facilități în Rusia.

Koch Industries, care operează o afacere mare de producție de sticlă în Rusia, a suspendat deja noi investiții de capital, dar s-a refuzat să le închidă.

Într-o declarație trimisă miercuri prin e-mail, purtătorul de cuvânt al companiei, David Dziok, a declarat că Koch va „respecta toate sancțiunile, legile și reglementările aplicabile” în ceea ce privește operațiunile sale și că „va monitoriza îndeaproape situația și va modifica deciziile , după cum o justifică circumstanțele”.

„Dacă [Koch] ar părăsi aceste facilități de sticlă, ar da controlul deplin asupra activelor guvernului rus, care credem că le-ar menține în funcțiune și ar capta 100% din beneficiul financiar”, a scris Robertson.

Unii experți juridici au considerat că administrația Biden a lăsat intenționat definiția „investițiilor” ambiguă pentru a forța companiile să tragă propriile concluzii cu privire la riscul juridic pe care doresc să și-l asume continuând operațiunile rusești. Casa Albă a continuat să acorde scutiri pentru afacerile care susțin sectoare importante pentru activitățile umanitare, pe care a specificat că includ produse alimentare și agricole, medicamente și servicii de telecomunicații care leagă poporul rus de lumea exterioară.

Mai multe corporații americane au citat această scutire pentru a justifica continuarea vânzărilor acolo, inclusiv Cargill, una dintre cele mai mari companii agricole din lume. Luna trecută, Compania a suspendat toate investițiile în Rusia, dar a spus că va menține acolo un personal de aproximativ 2.500 de persoane pentru a continua să furnizeze „alimente esențiale”, cum ar fi pâine, lapte praf și cereale.

Pentru alte companii, decizia de a se retrage din Rusia este complicată de contractele cu partenerii lor de afaceri. Principalele lanțuri hoteliere din SUA, inclusiv Hyatt și Hilton, continuă să opereze hoteluri în Rusia care sunt deținute de companii terțe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.