După prăbuşirea pieţei crypto, urmează căderea pieţei de fintech. Valoarea Klarna s-a prăbușit la 6,5 miliarde USD

02 Iul. 2022, 22:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2022, 22:43 // Actual //  bani.md

Compania de plăţi fintech Klarna este pregătită să obţină capital nou la o evaluare de aproximativ 6,5 miliarde de dolari, o fracţiune din valoarea de 46 de miliarde de dolari la care a fost evaluată în urmă cu doar un an, scrie FT.

Tranzacţia de 600 de milioane de dolari, care este în curs de finalizare, va implica investitori, inclusiv Sequoia Capital şi Mubadala din Abu Dhabi, care vor pune bani în compania suedeză, au adăugat două dintre aceste persoane.

Scăderea dramatică a valorii a ceea ce a fost una dintre cele mai valoroase companii private din Europa evidenţiază inversarea extremă a sentimentelor faţă de start-up-urile care consumă bani şi urmăresc creşterea economică.

De asemenea, arată cum investitorii s-au dezamăgit de companiile de tipul „cumpără acum, plăteşte mai târziu”, cum ar fi Klarna, care oferă o formă de credit pe termen scurt.

Cu numai un an în urmă, Klarna a reuşit să îşi dubleze evaluarea la 46 de miliarde de dolari după o rundă de finanţare de 639 de milioane de dolari, pe fondul unei explozii a comerţului electronic în timpul pandemiei de coronavirus. Acea rundă de finanţare a fost condusă de japonezii de la SoftBank, grupul de investiţii care se află în spatele unui pariu dezastruos în grupul de partajare a birourilor WeWork.

Klarna, consilierul său Goldman Sachs şi Sequoia, al cărui partener Michael Moritz este şi preşedintele Klarna, au refuzat fiecare să comenteze. Mubadala nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. The Wall Street Journal a raportat pentru prima dată noile condiţii de finanţare.

Compania a fost fondată în 2005 şi este un pionier al afacerii „cumpără acum, plăteşte mai târziu”, care permite clienţilor să amâne plăţile sau să le împartă în rate. Cu toate acestea, 40% din tranzacţiile sale sunt acum plătite integral prin opţiunea „Pay Now”.

Noua evaluare ar fi cea mai mică evaluare a Klarna din august 2019, când valora 5,5 miliarde de dolari, şi urmează unei serii de eforturi de a strânge numerar în acest an, potrivit unor persoane informate în legătură cu acest subiect.

În luna mai, compania a apelat la investitori, inclusiv firme de investiţii instituţionale şi birouri de familie, pentru noi bani la o evaluare de 25 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, nu a reuşit să obţină o tracţiune semnificativă, potrivit persoanelor respective.

De asemenea, Klarna a redus cu 10% din cei peste 7.000 de angajaţi, directorul general Sebastian Siemiatkowski descriind anul 2022 ca fiind un „an tumultuos”.

O lună mai târziu, unii investitori au fost abordaţi cu oportunitatea de a investi la o evaluare sub 20 de miliarde de dolari, potrivit aceloraşi persoane.

Evaluarea redusă reflectă o rătăcire mai amplă pe piaţa fintech. Inflaţia galopantă a determinat investitorii să adopte o abordare mai precaută, oprind fluxul de bani uşori care a contribuit la creşterea sectorului până la cote ameţitoare.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 10:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Feb. 2026, 10:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!