După trei decenii de rugină, pe Podul Cantemir – Fălciu va fi relansat transportul feroviar

Podul feroviar Fălciu – Cantemir, ce leagă raionul Cantemir de județul Vaslui, urmează să fie redat circulației după mai bine de trei decenii de suspendare a traficului feroviar . Viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Vladimir Bolea, a anunțat în cadrul Reuniunii ministeriale QUINT Meeting, organizată la Chișinău sub egida Direcției Generale Mobilitate și Transporturi (MOVE) a Comisiei Europenec că traficul feroviar de mărfuri ar putea fi reluat cel târziu în luna mai a acestui an.

Proiectul presupune refacerea unui tronson de 1,8 kilometri de cale ferată pe teritoriul Republicii Moldova, închis încă din 1992 din cauza alunecărilor de teren. Lucrările vor fi realizate cu sprijin din partea autorităților române, conform declarațiilor oficialului moldovean.

„Reconstrucția acestui pod și a căilor ferate aferente este în interesul agenților economici din ambele țări. Sperăm ca, până în luna mai, acest segment să fie funcțional, oferind o alternativă mai sigură și mai economică pentru transportul de mărfuri”, a declarat Vladimir Bolea, subliniind importanța proiectului pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Reluarea traficului feroviar pe acest pod reprezintă un pas important în consolidarea interconectării dintre România și Republica Moldova, asigurând o infrastructură modernă și eficientă pentru transportul de mărfuri.

#pod #trafic #Cantemir

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.