Tragedii în aer! Povestea avioanelor doborâte de Rusia și a prăbușirilor fatale

În ultimii ani au avut o serie dde tragedii aviatice, în care avioane civile au fost doborâte sau s-au prăbușit în circumstanțe misterioase. De la accidentul tragic al președintelui polonez Lech Kaczyński în 2010, la catastrofa Malaysia Airlines MH17 din 2014 și până la evenimentele recente cu prăbușirea avionului companiei din Azerbaidjan. Rusia a fost adesea implicată în mod controversat în aceste incidente. Aceste tragedii au ridicat întrebări cu privire la responsabilitatea și motivele din spatele acestor incidente.

1. Prăbușirea avionului AZAL în Kazahstan (25 decembrie 2024)
Un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL), care efectua zborul J28243 de la Baku la Groznîi, a încercat o aterizare forțată după ce i s-a refuzat permisiunea de aterizare în Groznîi și Mahacikala. Aeronava s-a prăbușit la câțiva kilometri de aeroportul Aktau, explodând și luând foc. Din cei aflați la bord, cel puțin 29 de pasageri au supraviețuit, fiind găsiți în partea din spate a avionului.

2. Accidentul avionului lui Evgheni Prigojin (23 august 2024)
Un avion privat Embraer Legacy, asociat liderului Wagner, Evgheni Prigojin, s-a prăbușit în regiunea Tver din Rusia. Toate cele 10 persoane aflate la bord au murit. Aeronava, care zbura pe ruta Moscova-Sankt Petersburg, a fost doborâtă de apărarea aeriană rusă, conform informațiilor preliminare. Accidentul a ridicat suspiciuni privind o posibilă eliminare deliberată a lui Prigojin.

3. Zborul MH17 al Malaysia Airlines (17 iulie 2014)
Un avion Boeing 777, care efectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra regiunii Donbas, Ucraina. Toate cele 298 de persoane de la bord au murit.
Ancheta internațională a stabilit că avionul a fost lovit de o rachetă Buk lansată dintr-o zonă controlată de separatiști pro-ruși. Sistemul de rachete ar fi fost transportat din Rusia și ulterior returnat. Moscova neagă implicarea și susține că racheta aparținea unei unități ucrainene.

4. Prăbușirea avionului prezidențial polonez la Smolensk (10 aprilie 2010)
Un avion Tupolev Tu-154, care îl transporta pe președintele Poloniei, Lech Kaczyński, și alți oficiali polonezi, s-a prăbușit în apropiere de Smolensk, Rusia. Aeronava avea la bord 96 de persoane, inclusiv 88 de pasageri și opt membri ai echipajului, care se îndreptau spre o ceremonie comemorativă în Katyn, dedicată ofițerilor polonezi executați în 1940. Avionul s-a prăbușit la doar 300 de metri de pista de aterizare, într-o zonă împădurită. În 2016, Polonia a redeschis ancheta, concluzionând că aeronava a fost distrusă în aer, în urma mai multor explozii la bord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioae #catastrofe #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.