Economia chineză sângerează: Yuanul chinezesc se depreciază până la nivelul din 2007 faţă de dolar

Moneda naţională a Chinei s-a depreciat până la cel mai scăzut nivel din 2007 faţă de dolar după ce exporturile s-au diminuat pentru a patra lună consecutiv în august, scrie Financial Times.

Yuanul se tranzacţionează la 7,3228 pentru un dolar joi, după ce ţara a anunţat o scădere a exporturilor cu 8,8% în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comerţul a susţinut activitatea economică în pandemie, dar exportatorii au fost loviţi de o scădere a consumului în acest an.

Yuanul a pierdut în acest an 6% faţă de dolar pe măsură ce datele economice dezamăgitoare şi întărirea dolarului au pus presiune pe cursul de schimb, în ciuda măsurilor luate de autorităţile chineze pentru a descuraja pariurile împotriva monedei.

„Mâine vom vedea dacă China lasă Yuan-ul să se acomodeze cu un nivel de depreciere şi mai mare”, a explicat Ken Cheung, chief Asia foreign exchange strategist la Mizuho Bank.

Slăbiciunea Chinei se poate vedea în comerţ şi industrie, două dintre cele mai importante sectoare ale economiei, liderii politici fiind confruntaţi cu ideea că revenirea post pandemică nu s-a întâmplat.

Beijingul nu a adoptat măsuri de amploare pentru a susţine economia, aceasta crescând doar cu 0,8% în al doilea trimestru al acestui an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yuan #dolar #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.