Economia chineză sângerează: Yuanul chinezesc se depreciază până la nivelul din 2007 faţă de dolar

Moneda naţională a Chinei s-a depreciat până la cel mai scăzut nivel din 2007 faţă de dolar după ce exporturile s-au diminuat pentru a patra lună consecutiv în august, scrie Financial Times.

Yuanul se tranzacţionează la 7,3228 pentru un dolar joi, după ce ţara a anunţat o scădere a exporturilor cu 8,8% în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comerţul a susţinut activitatea economică în pandemie, dar exportatorii au fost loviţi de o scădere a consumului în acest an.

Yuanul a pierdut în acest an 6% faţă de dolar pe măsură ce datele economice dezamăgitoare şi întărirea dolarului au pus presiune pe cursul de schimb, în ciuda măsurilor luate de autorităţile chineze pentru a descuraja pariurile împotriva monedei.

„Mâine vom vedea dacă China lasă Yuan-ul să se acomodeze cu un nivel de depreciere şi mai mare”, a explicat Ken Cheung, chief Asia foreign exchange strategist la Mizuho Bank.

Slăbiciunea Chinei se poate vedea în comerţ şi industrie, două dintre cele mai importante sectoare ale economiei, liderii politici fiind confruntaţi cu ideea că revenirea post pandemică nu s-a întâmplat.

Beijingul nu a adoptat măsuri de amploare pentru a susţine economia, aceasta crescând doar cu 0,8% în al doilea trimestru al acestui an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yuan #dolar #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.