Economia gâfâindă a Republicii Moldova, neperturbată de revoluția inteligenței artificiale

Fondul Monetar Internațional (FMI) a dezvoltat un indice care monitorizează cât de pregătite sunt țările lumii pentru inteligența artificială (IA), relevând unde se situează Republica Moldova. Raportul „AI Preparedness Index Dashboard” urmărește 174 de economii în funcție de infrastructura digitală, capitalul uman, politicile în domeniul muncii, inovarea, integrarea și reglementarea acestora.

Conform raportului, inteligența artificială poate crește productivitatea, stimula creșterea economică și majora veniturile. Cu toate acestea, IA ar putea elimina milioane de locuri de muncă și adânci inegalitatea. Cercetările FMI au arătat că IA este pe punctul de a remodela economia globală, punând în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, 24% din economiile emergente și 18% din țările cu venituri mici. Totuși, IA aduce și un potențial enorm de creștere a productivității și de creare a unor noi locuri de muncă și industrii.

Raportul relevă că statele cu economii solide și puternic industrializate sunt mai bine pregătite în fața provocărilor IA, incluzând statele din nordul Europei, SUA, Canada și China, care au un indice de peste 0,70. În contrast, Republica Moldova are un indice de 0,48, reflectând o economie subdezvoltată.

Majoritatea economiilor emergente și a țărilor cu venituri mici au o pondere mai mică a locurilor de muncă înalt calificate și, prin urmare, sunt probabil mai puțin afectate de IA. În același timp, aceste țări nu dispun de infrastructura sau de forța de muncă calificată necesare pentru a valorifica beneficiile IA, ceea ce ar putea agrava inegalitatea globală.

Economiile mai bogate sunt mai bine echipate pentru adoptarea IA decât țările cu venituri mici. Tabloul de bord al FMI privind indicele de pregătire pentru IA măsoară pregătirea economiilor în patru domenii: infrastructura digitală, capitalul uman și politicile privind piața muncii, inovarea și integrarea economică, precum și reglementările.

În majoritatea scenariilor, IA va agrava probabil inegalitatea generală, o tendință îngrijorătoare pe care factorii de decizie politică ar trebui să încerce să o prevină. Tabloul de bord este o resursă pentru factorii de decizie politică, cercetători și public, pentru a evalua gradul de pregătire în materie de IA și pentru a identifica acțiunile necesare pentru a asigura beneficiile IA pentru toți.

IA poate, de asemenea, să completeze competențele lucrătorilor, sporind productivitatea și extinzând oportunitățile. În economiile avansate, aproximativ 30% din locurile de muncă ar putea beneficia de integrarea IA. Lucrătorii care pot exploata tehnologia ar putea înregistra creșteri salariale sau o productivitate mai mare, în timp ce cei care nu pot rămâne în urmă. Lucrătorilor mai tineri le poate fi mai ușor să exploateze oportunitățile, în timp ce celor mai în vârstă le-ar putea fi greu să se adapteze.

Pentru factorii de decizie politică, economiile avansate ar trebui să extindă plasele de siguranță socială, să investească în formarea lucrătorilor și să acorde prioritate inovării și integrării IA. Coordonându-se la nivel global, aceste țări ar trebui să consolideze reglementările pentru a proteja oamenii de riscuri și abuzuri și pentru a întări încrederea în IA. Prioritatea politică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să fie crearea unei baze solide prin investiții în infrastructura digitală și în formarea digitală a lucrătorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltata #tehnologie #economie #AI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de aproape 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare.

Preşedintele Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice, transmite agenţia de presă EFE.

Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

Preşedintele Comisiei Europene nu a detaliat tema finanţării celor 500 de miliarde de euro, menţionând doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum ar fi de exemplu Germania şi Olanda.

Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.