Economia gâfâindă a Republicii Moldova, neperturbată de revoluția inteligenței artificiale

25 Iun. 2024, 16:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iun. 2024, 16:14 // Actual //  bani.md

Fondul Monetar Internațional (FMI) a dezvoltat un indice care monitorizează cât de pregătite sunt țările lumii pentru inteligența artificială (IA), relevând unde se situează Republica Moldova. Raportul „AI Preparedness Index Dashboard” urmărește 174 de economii în funcție de infrastructura digitală, capitalul uman, politicile în domeniul muncii, inovarea, integrarea și reglementarea acestora.

Conform raportului, inteligența artificială poate crește productivitatea, stimula creșterea economică și majora veniturile. Cu toate acestea, IA ar putea elimina milioane de locuri de muncă și adânci inegalitatea. Cercetările FMI au arătat că IA este pe punctul de a remodela economia globală, punând în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, 24% din economiile emergente și 18% din țările cu venituri mici. Totuși, IA aduce și un potențial enorm de creștere a productivității și de creare a unor noi locuri de muncă și industrii.

Raportul relevă că statele cu economii solide și puternic industrializate sunt mai bine pregătite în fața provocărilor IA, incluzând statele din nordul Europei, SUA, Canada și China, care au un indice de peste 0,70. În contrast, Republica Moldova are un indice de 0,48, reflectând o economie subdezvoltată.

Majoritatea economiilor emergente și a țărilor cu venituri mici au o pondere mai mică a locurilor de muncă înalt calificate și, prin urmare, sunt probabil mai puțin afectate de IA. În același timp, aceste țări nu dispun de infrastructura sau de forța de muncă calificată necesare pentru a valorifica beneficiile IA, ceea ce ar putea agrava inegalitatea globală.

Economiile mai bogate sunt mai bine echipate pentru adoptarea IA decât țările cu venituri mici. Tabloul de bord al FMI privind indicele de pregătire pentru IA măsoară pregătirea economiilor în patru domenii: infrastructura digitală, capitalul uman și politicile privind piața muncii, inovarea și integrarea economică, precum și reglementările.

În majoritatea scenariilor, IA va agrava probabil inegalitatea generală, o tendință îngrijorătoare pe care factorii de decizie politică ar trebui să încerce să o prevină. Tabloul de bord este o resursă pentru factorii de decizie politică, cercetători și public, pentru a evalua gradul de pregătire în materie de IA și pentru a identifica acțiunile necesare pentru a asigura beneficiile IA pentru toți.

IA poate, de asemenea, să completeze competențele lucrătorilor, sporind productivitatea și extinzând oportunitățile. În economiile avansate, aproximativ 30% din locurile de muncă ar putea beneficia de integrarea IA. Lucrătorii care pot exploata tehnologia ar putea înregistra creșteri salariale sau o productivitate mai mare, în timp ce cei care nu pot rămâne în urmă. Lucrătorilor mai tineri le poate fi mai ușor să exploateze oportunitățile, în timp ce celor mai în vârstă le-ar putea fi greu să se adapteze.

Pentru factorii de decizie politică, economiile avansate ar trebui să extindă plasele de siguranță socială, să investească în formarea lucrătorilor și să acorde prioritate inovării și integrării IA. Coordonându-se la nivel global, aceste țări ar trebui să consolideze reglementările pentru a proteja oamenii de riscuri și abuzuri și pentru a întări încrederea în IA. Prioritatea politică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să fie crearea unei baze solide prin investiții în infrastructura digitală și în formarea digitală a lucrătorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!