Economia gâfâindă a Republicii Moldova, neperturbată de revoluția inteligenței artificiale

25 Iun. 2024, 16:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iun. 2024, 16:14 // Actual //  bani.md

Fondul Monetar Internațional (FMI) a dezvoltat un indice care monitorizează cât de pregătite sunt țările lumii pentru inteligența artificială (IA), relevând unde se situează Republica Moldova. Raportul „AI Preparedness Index Dashboard” urmărește 174 de economii în funcție de infrastructura digitală, capitalul uman, politicile în domeniul muncii, inovarea, integrarea și reglementarea acestora.

Conform raportului, inteligența artificială poate crește productivitatea, stimula creșterea economică și majora veniturile. Cu toate acestea, IA ar putea elimina milioane de locuri de muncă și adânci inegalitatea. Cercetările FMI au arătat că IA este pe punctul de a remodela economia globală, punând în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, 24% din economiile emergente și 18% din țările cu venituri mici. Totuși, IA aduce și un potențial enorm de creștere a productivității și de creare a unor noi locuri de muncă și industrii.

Raportul relevă că statele cu economii solide și puternic industrializate sunt mai bine pregătite în fața provocărilor IA, incluzând statele din nordul Europei, SUA, Canada și China, care au un indice de peste 0,70. În contrast, Republica Moldova are un indice de 0,48, reflectând o economie subdezvoltată.

Majoritatea economiilor emergente și a țărilor cu venituri mici au o pondere mai mică a locurilor de muncă înalt calificate și, prin urmare, sunt probabil mai puțin afectate de IA. În același timp, aceste țări nu dispun de infrastructura sau de forța de muncă calificată necesare pentru a valorifica beneficiile IA, ceea ce ar putea agrava inegalitatea globală.

Economiile mai bogate sunt mai bine echipate pentru adoptarea IA decât țările cu venituri mici. Tabloul de bord al FMI privind indicele de pregătire pentru IA măsoară pregătirea economiilor în patru domenii: infrastructura digitală, capitalul uman și politicile privind piața muncii, inovarea și integrarea economică, precum și reglementările.

În majoritatea scenariilor, IA va agrava probabil inegalitatea generală, o tendință îngrijorătoare pe care factorii de decizie politică ar trebui să încerce să o prevină. Tabloul de bord este o resursă pentru factorii de decizie politică, cercetători și public, pentru a evalua gradul de pregătire în materie de IA și pentru a identifica acțiunile necesare pentru a asigura beneficiile IA pentru toți.

IA poate, de asemenea, să completeze competențele lucrătorilor, sporind productivitatea și extinzând oportunitățile. În economiile avansate, aproximativ 30% din locurile de muncă ar putea beneficia de integrarea IA. Lucrătorii care pot exploata tehnologia ar putea înregistra creșteri salariale sau o productivitate mai mare, în timp ce cei care nu pot rămâne în urmă. Lucrătorilor mai tineri le poate fi mai ușor să exploateze oportunitățile, în timp ce celor mai în vârstă le-ar putea fi greu să se adapteze.

Pentru factorii de decizie politică, economiile avansate ar trebui să extindă plasele de siguranță socială, să investească în formarea lucrătorilor și să acorde prioritate inovării și integrării IA. Coordonându-se la nivel global, aceste țări ar trebui să consolideze reglementările pentru a proteja oamenii de riscuri și abuzuri și pentru a întări încrederea în IA. Prioritatea politică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să fie crearea unei baze solide prin investiții în infrastructura digitală și în formarea digitală a lucrătorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 11:02 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare consum de alcool din lume, potrivit datelor publicate de World Population Review. Cu un consum mediu de 14,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, Moldova ocupă locul patru la nivel global, fiind depășită doar de România, Georgia și Letonia.

Clasamentul arată că România conduce topul mondial, cu un consum de 17,1 litri pe an per locuitor, urmată de Georgia cu 15,5 litri și Letonia cu 14,7 litri. Republica Moldova, cu 14,1 litri, se află imediat după acestea, înaintea Cehiei, care înregistrează 13,7 litri pe an.

Prin comparație, consumul de alcool în Rusia este estimat la 10,5 litri pe cap de locuitor, iar în Ucraina la doar 7,4 litri, nivel aproape la jumătate față de cel din Republica Moldova.

Datele World Population Review arată că Europa de Est și regiunea Mării Negre domină clasamentul global al consumului de alcool, cu mai multe state din zonă în topul primelor cinci.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!