Kazahstanul, cea mai importantă economie din Asia Centrală şi fostă ţară sovietică, are un Produs Intern Brut de 171 de miliarde de dolari, exporturi în valoare de 51 miliarde de dolari şi vaste resurse de uraniu, zinc, cupru, aluminiu şi petrol, conform datelor publicate de Banca Mondială. Ca nivel de trai, salariul minim pe economie este de 84 de dolari, de aproape 4 ori mai mic decât în România, scrie Ziarul Financiar.
Kazahstanul este cea mai mare dintre republicile din Asia Centrală şi a noua ţară ca mărime din lume, cu o suprafaţă de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătraţi. Se învecinează cu Rusia la nord, Marea Caspică la sud-vest, Turkmenistan, Uzbekistan şi Republica Kârgâză la sud şi China la est.
Kazahstanul şi-a câştigat independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică la 16 decembrie 1991. În 1998, capitala a fost mutată din sud-estul ţării, de la Almaty, în nord, la Astana. La 23 martie 2019, capitala a fost redenumită „Nur-Sultan”, după numele preşedintelui Nursultan Nazarbayev, cel care a condus ţara cu o mână de fier timp de 30 de ani.
Populaţia actuală a Kazahstanului este de aproximativ 19 milioane de oameni, dintre care 68% sunt etnici kazahi. Există, de asemenea, o comunitate rusă importantă (19 % din populaţie) şi comunităţi mai mici de uzbeci, ucraineni, uiguri, tătari şi germani. Conform unui recensământ din 2009, apartenenţa religioasă este împărţită între islam (70% din populaţie) şi ortodocşii rusi (26%).
Economia Kazahstanului a avut o performanţă puternică între 2001 şi 2007, alimentată de exporturile de energie şi minerale în expansiune şi facilitată de reforma economică, investiţiile străine şi – mai ales – de o serie de recolte bune. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kazahstanul a susţinut o creştere medie anuală a PIB-ului de 9,7% pe an între 2001 şi 2007. Cu toate acestea, această creştere solidă a încetinit în timpul crizei financiare globale la doar 1,2% în 2009. O redresare puternică a înregistrat o creştere economică, potrivit raportului FMI, de 7,5% în 2011, 5,1% în 2012 şi 5% în 2013. În mare parte, ca urmare a preţurilor scăzute ale petrolului şi a presiunilor externe cauzate de situaţia economică din Rusia şi de devalorizarea rublei ruse, creşterea a scăzut la 2% în ultimul trimestru din 2015, potrivit site-ului Departamentului de Afaceri Externe şi Comerţ al Guvernului Australiei. Produsul Intern Brut al Kazahstanului este de aproximativ 171 de miliarde de dolari, iar PIB-ul nominal pe cap de locuitor, de 9,122 USD pentru 2020, îl depăşeşte cu mult pe cel al vecinilor săi din Asia Centrală şi este comparabil cu cel al Rusiei.
Din motive istorice şi geografice, economia Kazahstanului este strâns legată de cea a Rusiei, care rămâne cel mai mare partener de import. Rusia continuă să închirieze aproximativ 6.000 km pătraţi de teritoriu kazah în jurul instalaţiei spaţiale Cosmodromul Baikonur, unde a fost lansat Sputnik I în 1957, primul satelit artificial al Pământului. Cosmodromul este în uz activ, iar închirierea sa a fost prelungită până în 2050. Kazahstanul, totuşi, devine, de asemenea, aproape integrat cu China, care a devenit cel mai mare partener de export în 2011. Împreună cu Rusia, Belarus, Armenia şi Kârgâzstan, Kazahstanul este, totodată, membru al Uniunii Economice Eurasiatice, o uniune vamală menită să faciliteze o mai bună integrare economică în regiune.
Cererea Kazahstanului de a adera la Organizaţia Mondială a Comerţului a fost acceptată de Consiliul guvernatorilor OMC în iunie 2015, iar aderarea sa oficială a început la 30 noiembrie 2015.
Pe lângă uraniu, Kazahstanul deţine rezerve vaste de combustibili fosili şi resurse naturale, în mare parte neexploatate. La nivel global, Kazahstanul este pe locul 12 ca rezerve dovedite de petrol şi pe locul 14 ca rezerve de gaze naturale şi se clasează în primele zece ţări pentru rezerve de cărbune, aur, crom, zinc, plumb şi bauxită.
Kazahstanul deţine 8% din zincul mondial, 7% din mangan şi 4% din minereul de fier. În ceea ce priveşte producţia, însă, industria minieră din Kazahstan rămâne departe de a-şi realiza întregul potenţial. Producţia zilnică de petrol a Kazahstanului în 2016 a fost de 1,6 milioane de barili, din care 73% au fost exportaţi. Se crede că sectorul Mării Caspice al Kazahstanului deţine alte câteva rezerve importante de petrol şi gaze încă neexploatate.
Având în vedere că terenurile sale vaste de stepă sunt capabile să găzduiască atât creşterea de animale, cât şi producţia de cereale, agricultura este o industrie importantă pentru Kazahstan, fiind un mare producător de grâu. Principalele sale pieţe de export sunt vecinii săi din Asia Centrală, Iran şi Turcia; deşi în ultimii ani a început să exporte în China, Coreea de Sud şi Japonia. Departamentul Agriculturii al SUA a estimat că producţia totală de grâu din Kazahstan pentru 2019/20 a fost de 14 milioane de tone.
Investiţiile străine directe în Kazahstan au depăşit 129 de miliarde de dolari în 2014. Atragerea de investiţii suplimentare este parte integrantă a planurilor guvernului Kazahstanului de a diversifica economia, în special în domenii precum producţia de metale neferoase, care completează dotarea sa energetică.
De asemenea, Kazahstanul a devenit a treia ţară ca mărime în ceea ce priveşte energia consumată pentru a „mina” Bitcoin, cea mai renumită criptomonedă din lume, o dezvoltare impresionantă pentru o ţară care funcţionează în esenţă pe cărbune.
Datele de la Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index arată că ponderea globală a Kazahstanului în puterea de procesare a criptomonedei a crescut semnificativ, în timp ce alte ţări majore în „criptominat” au decelerat. China, de departe cel mai mare producător de criptomonede, a înăsprit reglementările privind monedele digitale, ceea ce a determinat pe mulţi să treacă la servere din Kazahstan, potrivit The Diplomat.
