Economia Moldovei iese din amorțeală. Transporturile de mărfuri s-au majorat cu aproape 14%

16 Nov. 2021, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2021, 10:05 // Actual //  bani.md

În luna septembrie 2021 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 2,2 milioane tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în luna august 2020 cu 29,4%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În luna septembrie 2021, față de luna septembrie 2020, a crescut volumul de mărfuri transportate cu transportul feroviar (de 2,2 ori) și rutier (+19,0%). Totodată, a scăzut volumul de mărfuri transportate cu transportul fluvial (-51,8%) şi aerian (-19,0%).

În nouă luni ale anului 2021 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 13,5 milioane tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în ianuarie-septembrie 2020 cu 14,0%. Parcursul mărfurilor a totalizat 3722,4 milioane tone-km, cu 10,9% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020.

Întreprinderile de transport rutier, care dețin întâietate în structura mărfurilor transportate (82,1%), au transportat 11,1 milioane tone de mărfuri, cu 17,0% mai mult față de perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier3 revin întreprinderilor din municipiul Chişinău (45,3%), regiunile de dezvoltare Centru (30,7%), Nord (15,8%), Sud (5,5%) și UTA Găgăuzia (2,7%).

În ianuarie-septembrie 2021 cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 16,9% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 2,3 milioane tone de mărfuri, sau cu 3,2% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2020.

Transportul rutier de mărfuri și pasageri este unul din cele mai afectate sectoare de pandemia COVID-19. Reprezentanții companiilor din domeniu afirmă că afacerile li s-au redus la jumătate, iar o parte din automobile stau de luni de zile în garaje. Între timp, ratele la bănci și la companiile de leasing curg, iar falimentul planează deja asupra multor transportatori.

Datele Ministerului Economiei arată că transportul rutier de mărfuri a avut în 2019 (debutul crizei pandemice) o cotă de 76,6% din volumul total de mărfuri transportate. Despre rolul acestuia în activitatea economică vorbește și faptul că în 2019 86,7% din exportul de mărfuri în valoare de 2,8 miliarde de dolari a fost efectuat cu transportul rutier, iar la import cota lui a fost de 84,6% din totalul mărfurilor în valoare de 5,8 miliarde de dolari. Diminuarea cu 50% a activităților de transport rutier arată elocvent impactul pe care îl are pandemia asupra întregii economii.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.