Moldovenii nu se mai înghesuie în gara feroviară. Avionul depășește trenul. Și nu doar la viteză

În nouă lui ale anului 2021 cu transportul public au fost transportați 45,5 milioane pasageri, cu 13,9% mai mult față de aceeași perioadă din anul 2020. Parcursul pasagerilor a constituit 2578,9 milioane pasageri-km, fiind în creştere cu 43,8% comparativ cu ianuarie-septembrie 2020, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Transportul rutier de pasageri a deținut ponderea covârșitoare – de 97,3% din total, transportului aerian și celui feroviar revenind, respectiv 1,4% și 1,0%.

Comparativ cu ianuarie-septembrie 2020, creșteri au fost înregistrate în transportul rutier de pasageri (+13,7%) și aerian (+108,7%). Totodată, se atestă o scădere în transportul feroviar de pasageri (-13,1%) și fluvial (-10,5%).

Cu transportul rutier, în nouă luni ale anului 2021 au călătorit 5,3 mil. de persoane, cu avionul au călătorit 97 mii de persoane, iar cu trenul 56,7 mii persoane.

În ultimii ani, moldovenii s-au învățat să meargă cu mașina sau chiar cu avionul în concediu și au evitat pe cât au putut trenul.

Cine merge în străinătate nu stă mult pe gânduri și își ia bilet de avion. Aproape 3 milioane de pasageri au decolat sau aterizat pe Aeroportul Chișinău în anul 2019.

De cealaltă parte traficul de pasageri care călătoresc cu trenul este într-o continuă scădere. Urmare a crizei COVID-19 traficul internațional de pasageri internațional a fost suspendat.

#pasageri #transport #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.