Economia moldovenească pe picior de egalitate cu cea a Burkinei Faso

Clasificată ca țară cu venituri medii-superioare, Moldova a avut un PIB estimat ajustat per cap locuitor la 14 258 USD în anul 2021. După ce economia s-a contractat cu 7,0% în 2020, creșterea a fost compensată în anul curent. Producția în 2021 este estimată să crească cu 2,8% sub nivelul anului 2019. Iar în 2022 se așteaptă o recuperare a PIB-ului comparativ cu anii de dinaintea pandemiei, potrivit raportului Centrului pentru Economie și Cercetare în Afaceri.

Economiștii atrag atenția că populația țării s-a contractat în medie cu 1,7% între 2016 și 2021. Rata mortalității a crescut din cauza complicațiilor cauzate de COVID-19 a fost ridicată la nivel internațional. Eforturile de vaccinare din Moldova au fost slabe până acum, cu 24,6% din populație care a primit cel puțin o doză și o mai mică 23,9% fiind complet vaccinat.

În ciuda unei redresări economice relativ slabe, piața forței de muncă pare să fie în dificultate. Rata șomajului a scăzut cu 2,5 puncte procentuale la 5,5% în 2021. Finanțele publice sunt în stare bună, deși datoria guvernamentală ca pondere din PIB a crescut până la 38,1% în 2021. Acest lucru comparativ cu 34,8% anul precedent. Deficitul fiscal a fost de 4,3% din PIB în 2021. În timp ce aceasta reprezintă un nivel relativ ridicat al împrumuturilor guvernamentale, adică nivelul scăzut al datoriei sectorului public că, cel puțin pe termen scurt, există spațiu fiscal care să justifice această abordare, mai ales având în vedere necesitatea de a stimula cererea în mijlocul crizei COVID-19”, se mai spune în raport.

În perioada anilor 2022 – 2026, CEBR estimează că ritmul anual de creștere a PIB-ului se va accelera în medie cu 5,4%. Cu toate acestea, pe restul orizontului de prognoză, este de așteptat ca avansul economic să scadă la o medie de 5,0%/anual. În următorii 15 ani Republica Moldova va urca rapid în clasamentul Ligii Economice Mondiale. CEBR prognozează că Moldova va își va îmbunătăți clasamentul de pe poziția 137 în 2021 până pe locul 114 în 2036. O îmbunătățire considerabilă de 23 de locuri în clasament.

Economia Republicii Moldova este pe aceleași poziții cu cea a Burkinei Faso, care în 2021 s-a clasat pe locul 136, iar în 2036 pe poziția 115 privind creșterea.

În ceea ce privește PIB-ul global, acesta va depăşi pentru prima dată 100 de mii de miliarde de dolari în 2022 iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat iniţial pentru a depăşi Statele Unite, devenind prima economie mondială.

India ar urma să depăşească Franţa în 2022 şi apoi Marea Britanie în 2023 pentru a-şi câştiga titlul de a şasea economie mondială.

Raportul arată că Germania este în grafic pentru a depăşi Japonia, devenind a treia economie mondială în 2033, în timp ce Rusia ar putea fi inclusă până în 2036 în top zece economii globale iar Indonezia pare a fi în grafic pentru a deveni a noua economie mondială în 2034.

#estimări #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.