Economia moldovenească pe picior de egalitate cu cea a Burkinei Faso

Clasificată ca țară cu venituri medii-superioare, Moldova a avut un PIB estimat ajustat per cap locuitor la 14 258 USD în anul 2021. După ce economia s-a contractat cu 7,0% în 2020, creșterea a fost compensată în anul curent. Producția în 2021 este estimată să crească cu 2,8% sub nivelul anului 2019. Iar în 2022 se așteaptă o recuperare a PIB-ului comparativ cu anii de dinaintea pandemiei, potrivit raportului Centrului pentru Economie și Cercetare în Afaceri.

Economiștii atrag atenția că populația țării s-a contractat în medie cu 1,7% între 2016 și 2021. Rata mortalității a crescut din cauza complicațiilor cauzate de COVID-19 a fost ridicată la nivel internațional. Eforturile de vaccinare din Moldova au fost slabe până acum, cu 24,6% din populație care a primit cel puțin o doză și o mai mică 23,9% fiind complet vaccinat.

În ciuda unei redresări economice relativ slabe, piața forței de muncă pare să fie în dificultate. Rata șomajului a scăzut cu 2,5 puncte procentuale la 5,5% în 2021. Finanțele publice sunt în stare bună, deși datoria guvernamentală ca pondere din PIB a crescut până la 38,1% în 2021. Acest lucru comparativ cu 34,8% anul precedent. Deficitul fiscal a fost de 4,3% din PIB în 2021. În timp ce aceasta reprezintă un nivel relativ ridicat al împrumuturilor guvernamentale, adică nivelul scăzut al datoriei sectorului public că, cel puțin pe termen scurt, există spațiu fiscal care să justifice această abordare, mai ales având în vedere necesitatea de a stimula cererea în mijlocul crizei COVID-19”, se mai spune în raport.

În perioada anilor 2022 – 2026, CEBR estimează că ritmul anual de creștere a PIB-ului se va accelera în medie cu 5,4%. Cu toate acestea, pe restul orizontului de prognoză, este de așteptat ca avansul economic să scadă la o medie de 5,0%/anual. În următorii 15 ani Republica Moldova va urca rapid în clasamentul Ligii Economice Mondiale. CEBR prognozează că Moldova va își va îmbunătăți clasamentul de pe poziția 137 în 2021 până pe locul 114 în 2036. O îmbunătățire considerabilă de 23 de locuri în clasament.

Economia Republicii Moldova este pe aceleași poziții cu cea a Burkinei Faso, care în 2021 s-a clasat pe locul 136, iar în 2036 pe poziția 115 privind creșterea.

În ceea ce privește PIB-ul global, acesta va depăşi pentru prima dată 100 de mii de miliarde de dolari în 2022 iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat iniţial pentru a depăşi Statele Unite, devenind prima economie mondială.

India ar urma să depăşească Franţa în 2022 şi apoi Marea Britanie în 2023 pentru a-şi câştiga titlul de a şasea economie mondială.

Raportul arată că Germania este în grafic pentru a depăşi Japonia, devenind a treia economie mondială în 2033, în timp ce Rusia ar putea fi inclusă până în 2036 în top zece economii globale iar Indonezia pare a fi în grafic pentru a deveni a noua economie mondială în 2034.

#estimări #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.