Economia Republicii Moldova în 2022: FMI anticipează o stagnare. Spatari: Guvernul contează pe sprijinul extern

Fondul Monetar Internațional anticipează o stagnare economică pentru Republica Moldova în acest an. O spune ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, potrivit căruia impactul războiului ruso-ucrainean este unul semnificativ pentru economia țării. Totuși, Spatari spune că autoritățile sunt optimiste în privința asistenței financiare externe destinate Republicii Moldova. În acest context, oficialul și-a exprimat speranța că întreaga comunitate internațională va ajuta Republica Moldova să depășească acest impas, notează IPN.

Potrivit lui Marcel Spatari, războiul de la graniță și criza de securitate din regiune au un impact major asupra bugetului de stat. În contextul situației create, experții FMI se arată sceptici în privința performanțelor economice înregistrate de Republica Moldova în acest an.

„Foarte multe rute comerciale au fost redirecționate prin Constanța în loc de Odesa. Oamenii reacționează bolnăvicios la o penurie percepută a unor mărfuri, cum ar fi sarea, deși există oportunități alternative de aprovizionare. Republica Moldova a depins până acum de unele produse din Ucraina, dar asta nu înseamnă că nu există alternative, care pot fi accesibile rapid. Există Turcia, Europa Centrală și de Est. Există un impact, bineînțeles, pentru că toate rutele terestre din Rusia trec prin Ucraina și pentru exporturi este complicat. Cu siguranță, va fi un impact asupra economiei. Am avut o ședință cu FMI și previziunile sunt de stagnare economică pentru acest an”, a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Cu toate aceste dificultăți, autoritățile rămân optimiste și mizează pe sprijinul partenerilor externi. Marcel Spatari a anunțat că în curând, în Parlament, va avea loc rectificarea legii bugetului de stat, pentru că nici veniturile și nici cheltuielile planificate anul trecut nu mai coincid cu noua realitate economică.

„Suntem optimiști în ceea ce privește asistența economică externă pentru a face față provocărilor. Avem de indexat pensiile mai mult decât ne-am așteptat anul trecut, asta va crește puterea de cumpărare a oamenilor. Toată povestea cu prețurile la energie ne-a costat scump, 2 miliarde de lei. Cele 60 de milioane de euro, acordate de UE au venit în calitate de suport bugetar, fără a fi condiționate că urmează să fie cheltuite strict pentru compensații. Banii nu au venit doar pentru compensații, ci și pentru întărirea capacităților de stocare a gazelor naturale, interconexiune energetică cu România”, a mai spus Marcel Spatari.

#asistenta externa #criză #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.