Economia Turciei aproape de colaps! A coborât și mai mult în categoria „junk” după ce inflația a ajuns la 78,6%

10 Iul. 2022, 18:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iul. 2022, 18:08 // Actual //  bani.md

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a coborât ratingul Turciei într-o zonă inferioară a categoriei „junk” (nerecomandat pentru investiţii – n. red.), avertizând că politicile guvernamentale contribuie la „spirala inflaţionistă” şi descurajează intrările de capital.

Fitch a informat că a coborât ratingul suveran al Turciei de la „B plus” până la „B”, adică cu cinci trepte sub nivelul „investment grade” (recomandat pentru investiţii – n. red.). În plus, perspectiva asociată ratingului Turciei este „negativă”, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă în perioada următoare, conform Bloomberg, citat de Agerpres.

„Ghidată de consideraţii politice, Banca Centrală a Turciei a menţinut rata dobânzii la 14% din decembrie 2021, în ciuda creşterii rapide a inflaţiei, a impactului războiului din Ucraina asupra pieţelor materiilor prime şi a înăspririi politicii monetare în cele mai dezvoltate economii”, se arată în raportul Fitch.

Anul acesta, Banca Centrală a Turciei nu a modificat rata dobânzii rata dobânzii, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a urcat la 78,6% în iunie.

În loc să majoreze dobânzile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor şi deprecierea lirei, autorităţile turce au adoptat, anul acesta, câteva măsuri neobișnuite. Autoritatea de reglementare bancară a interzis împrumuturile în lire acordate companiilor care deţin valută, cel mai recent efort de a sprijini moneda naţională şi de a atenua presiunile inflaţioniste.

Anul acesta, lira turcească s-a depreciat cu peste 20% faţă de dolar, după un declin de 44% anul trecut.

Pentru acest an, Fitch se aşteapă ca rata anuală a inflaţiei în Turcia să se situeze în jur de 71,4%, cel mai ridicat nivel dintre statele cărora agenţia le atribuie rating suveran, urmând ca în 2023 inflaţia să scadă la 57%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.