Economia Turciei aproape de colaps! A coborât și mai mult în categoria „junk” după ce inflația a ajuns la 78,6%

10 Iul. 2022, 18:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iul. 2022, 18:08 // Actual //  bani.md

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a coborât ratingul Turciei într-o zonă inferioară a categoriei „junk” (nerecomandat pentru investiţii – n. red.), avertizând că politicile guvernamentale contribuie la „spirala inflaţionistă” şi descurajează intrările de capital.

Fitch a informat că a coborât ratingul suveran al Turciei de la „B plus” până la „B”, adică cu cinci trepte sub nivelul „investment grade” (recomandat pentru investiţii – n. red.). În plus, perspectiva asociată ratingului Turciei este „negativă”, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă în perioada următoare, conform Bloomberg, citat de Agerpres.

„Ghidată de consideraţii politice, Banca Centrală a Turciei a menţinut rata dobânzii la 14% din decembrie 2021, în ciuda creşterii rapide a inflaţiei, a impactului războiului din Ucraina asupra pieţelor materiilor prime şi a înăspririi politicii monetare în cele mai dezvoltate economii”, se arată în raportul Fitch.

Anul acesta, Banca Centrală a Turciei nu a modificat rata dobânzii rata dobânzii, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a urcat la 78,6% în iunie.

În loc să majoreze dobânzile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor şi deprecierea lirei, autorităţile turce au adoptat, anul acesta, câteva măsuri neobișnuite. Autoritatea de reglementare bancară a interzis împrumuturile în lire acordate companiilor care deţin valută, cel mai recent efort de a sprijini moneda naţională şi de a atenua presiunile inflaţioniste.

Anul acesta, lira turcească s-a depreciat cu peste 20% faţă de dolar, după un declin de 44% anul trecut.

Pentru acest an, Fitch se aşteapă ca rata anuală a inflaţiei în Turcia să se situeze în jur de 71,4%, cel mai ridicat nivel dintre statele cărora agenţia le atribuie rating suveran, urmând ca în 2023 inflaţia să scadă la 57%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.