Economie în agonie! Transnistria riscă să rămână fără pensii și salarii din cauza crizei gazelor

Impactul crizei gazelor asupra economiei și bugetului regiunii transnistrene, subliniază dependența critică a acesteia de gazul rusesc. Economia regiunii are o valoare totală de 25 de miliarde de lei moldovenești, cu industria reprezentând 65%, agricultura 15% și sectorul serviciilor 20%, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Industria este dominată de două sectoare majore: producerea energiei electrice (35%) și producția de metale (30%). Dependența acestor sectoare de gazul rusesc gratuit și de piețele externe (Republica Moldova și România) este aproape totală. Situația devine critică în contextul în care exporturile către aceste piețe sunt limitate, iar fluxul de gaze este incert.

Bugetul regiunii transnistrene pentru 2025 a fost estimat la echivalentul a 3 miliarde de lei venituri, în timp ce cheltuielile planificate ating echivalentul a 6,5 miliarde de lei. Acest deficit de peste 55% este unic în lume, subliniază Ioniță. În termeni practici, regiunea înregistrează un deficit lunar de aproximativ 300 de milioane de lei (circa 17 milioane de euro).

Cheltuielile enclavei sunt direcționate în proporție de 70% către plăți sociale (salarii și pensii). Acestea sunt deja de două ori mai mici decât în partea dreaptă a Nistrului, iar reducerea lor suplimentară este imposibilă. Aproximativ 70% din veniturile regiunii depind direct sau indirect de gazul rusesc, iar fără acest sprijin, regiunea riscă incapacitatea de plată totală.

Pe lângă deficitul bugetar, regiunea nu are rezerve financiare sau acces la credite, ceea ce o pune într-o situație extrem de vulnerabilă. În lipsa unui sprijin extern, sub formă de granturi sau alte ajutoare financiare, plata pensiilor și salariilor devine imposibilă începând cu luna februarie.

„Situația este fără precedent: bugetul lor depinde în proporție de 70% de gazul rusesc. Fără acesta, nu au cum să-și susțină nici măcar cheltuielile esențiale”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#regiune #transnistria #gaz #deficit #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.