Economiile moldovenilor se mută pe termen lung: depozitele în lei s-au majorat 46% într-un an

În luna august 2025, volumul depozitelor noi atrase la termen a însumat 4 281,4 milioane lei, în creștere cu 11,4% față de luna precedentă. Cele mai multe plasamente s-au făcut în moneda națională, care a avut o pondere de 72,3% din total, echivalentul a 3 094,3 milioane lei, în creștere cu 11,8% față de iulie. Depozitele în valută au totalizat 1 187,2 milioane lei, fiind cu 10,5% mai mari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,11 puncte procentuale, până la 4,92%, iar cea la depozitele în valută a urcat la 1,37%. Cele mai atractive au rămas depozitele cu maturitate între 2 și 5 ani (48,2% din total) și cele între 6 și 12 luni (26%).

Depozitele constituite de populație au ajuns la 3 302,5 milioane lei, în creștere cu 7,6% față de iulie. Moldovenii au preferat depozitele pe termen mediu: 48% pentru o perioadă de 2–5 ani și 32,8% pentru 6–12 luni. Comparativ cu august 2024, depozitele în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 46,8%, în timp ce cele în valută – cu doar 3,4%. Rata medie la depozitele populației în lei a urcat la 5,28%, iar la cele în valută – la 1,27%.

Depozitele companiilor au constituit 975,6 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 31,9% față de luna precedentă. Cele în lei au urcat cu 37,9%, iar cele în valută – cu 12,6%. În comparație cu august 2024, s-au înregistrat însă scăderi importante: depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au redus cu 12,7%, iar cele în valută – cu 27,8%. Dobânzile pentru firme au rămas modeste: 3,86% la depozitele în lei și 1,86% la cele în valută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.

#ormuz #strimtoare #petrol