Economist: Reforma fiscală riscă să transforme prima locuință într-un lux pentru tineri

Modificările fiscale propuse pentru piața imobiliară riscă să afecteze accesul tinerelor familii la prima locuință, avertizează economistul Marin Gospodarenco.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, expertul atrage atenția asupra a trei schimbări incluse în proiectul noii politici fiscale.

Potrivit acestuia, impozitul pe câștigul de capital obținut din vânzarea unei locuințe ar urma să crească de aproximativ 2,5 ori. În prezent, impozitarea efectivă este de circa 6%, deoarece doar jumătate din câștig este supus taxării cu 12%. Noua formulă propune aplicarea unei cote de 15% asupra întregului câștig realizat din tranzacție.

Economistul susține că printre cei mai afectați de această modificare se vor număra proprietarii care au dobândit locuințele prin moștenire sau donație. În aceste cazuri, diferența dintre valoarea istorică a bunului și prețul actual de piață poate fi semnificativă, ceea ce ar putea conduce la obligații fiscale mult mai mari în momentul vânzării.

O altă prevedere criticată de Gospodarenco vizează introducerea TVA de 20% la prima vânzare a locuințelor noi. Expertul afirmă că această măsură nu este impusă de legislația europeană și reprezintă o opțiune a autorităților naționale.

„Directiva Uniunii Europene permite aplicarea unei cote reduse de TVA pentru locuințe”, susține economistul.

În opinia sa, pachetul fiscal este prezentat drept o măsură de asigurare a neutralității fiscale, însă efectele sale ar putea fi resimțite tocmai de categoria pe care autoritățile încearcă să o sprijine.

„Paradoxul este că un pachet justificat prin neutralitate fiscală riscă să lovească exact accesul tinerelor familii la prima locuință”, a concluzionat Marin Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La aproximativ 37 de kilometri de Chișinău, în satul Donici din raionul Orhei, se află unul dintre cele mai importante muzee memoriale din Republica Moldova – Casa-muzeu „Alexandru Donici”. Aici s-a născut poetul și fabulistul basarabean Alecu Donici, unul dintre cei mai cunoscuți autori ai secolului al XIX-lea.

Conacul familiei Donici a fost construit în anul 1765 și a aparținut unei vechi familii de boieri din zonă. În această casă și-a petrecut copilăria Alexandru Donici, autorul unor fabule devenite clasice în literatura română. De-a lungul timpului, clădirea a avut mai multe destinații. În perioada sovietică, aici a funcționat o școală, iar abia în anul 1977 casa a fost transformată în muzeu memorial.

Clădirea este amplasată în mijlocul unui mic parc și face parte dintr-un complex muzeal mai amplu. În curtea casei se află bustul lui Alexandru Donici, instalat aici în 1969, iar în apropiere pot fi văzute biserica familiei Donici, cavoul unde sunt înmormântați mai mulți membri ai familiei și izvorul „Stânca”, amenajat la începutul secolului al XIX-lea de părinții fabulistului.

Interiorul casei păstrează atmosfera epocii în care a trăit scriitorul. Conacul are o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați și opt camere, dintre care patru sunt amenajate ca săli expoziționale. „Casa mare” este decorată cu obiecte specifice secolului al XIX-lea: covoare basarabene, mobilier de epocă, sfeșnice din argint, un bufet și o masă extensibilă cu scaune. Tavanul este ornamentat cu motive florale, iar în încăpere se află și o pianină, care amintește de atmosfera caselor boierești de altădată.

O altă încăpere este cabinetul de lucru al fabulistului. Aici pot fi văzute biroul de scris, biblioteca cu volume din secolul al XIX-lea, un ceas de epocă și obiecte care recreează spațiul în care ar fi putut lucra scriitorul.

În muzeu sunt expuse și documente, publicații vechi, fotografii și obiecte de uz casnic care ilustrează viața familiei Donici. Dintre toate obiectele personale ale fabulistului s-a păstrat până astăzi doar unul singur – o armă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Complexul muzeal include și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită de familia Donici. Prima biserică din lemn a fost ridicată în anul 1820 de părinții scriitorului, Dimitrie și Elena Donici. În anii 1875-1876, aceasta a fost înlocuită cu o biserică din piatră, construită cu sprijinul fratelui fabulistului, Andrei Donici, și al fiului acestuia, Nicolae.

În perioada sovietică, biserica a fost închisă și transformată în depozit de cereale. Abia după anul 1992 lăcașul de cult a fost redeschis și restaurat, iar astăzi face parte din complexul muzeistic dedicat familiei Donici.

Astăzi, Casa-muzeu „Alexandru Donici” este unul dintre locurile unde vizitatorii pot descoperi nu doar viața fabulistului basarabean, ci și povestea unei familii boierești și a unei epoci în care literatura, cultura și viața rurală erau strâns legate.