Economiştii trag un semnal de alarmă: Deflaţia din China s-ar putea transforma într-o problemă la nivel global

Dificultățile economice cu care se confruntă China au generat temeri legate de apariția unor presiuni deflaționiste, cu posibile repercusiuni la nivel global. Potrivit economiștilor, această problemă ar putea să se accentueze în trimestrele următoare, ceea ce ar putea afecta economiile din întreaga lume, relatează CNBC.

Recentele date economice au arătat o deteriorare semnificativă a fundamentelor economice ale Beijingului. Datele din luna iulie au fost în mare parte sub așteptări, iar cifrele privind șomajul în rândul tinerilor au crescut la niveluri record, determinând chiar suspendarea publicării acestor cifre de către Biroul Național de Statistică.

Problemele din sectorul imobiliar chinez au fost amplificate de criza provocată de dezvoltatorul Country Garden, care se confruntă cu dificultăți financiare semnificative și a ajuns în pragul incapacității de plată. Totodată, gigantul imobiliar Evergrande Group, puternic îndatorat, a solicitat protecția împotriva falimentului în Statele Unite.

Un alt semnal îngrijorător este scăderea indicelui principal al prețurilor de consum din China cu 0,3% în iulie, înregistrând deflație pentru prima dată în mai bine de doi ani. Această situație contrastează cu marile economii din Occident, care se confruntă cu inflație crescută.

Economiștii atrag atenția că aceste presiuni deflaționiste din China ar putea avea un impact asupra piețelor globale. În contextul în care China rămâne un important producător mondial, slăbiciunea economică a acestei țări și scăderea prețurilor ar putea afecta piețele la nivel global. Totuși, această situație poate fi o veste bună pentru băncile centrale occidentale în lupta lor împotriva inflației ridicate.

Deși economiile occidentale au confruntat cu inflație ridicată după ieșirea din pandemia COVID-19, China nu a avut aceeași dinamică, datorită capacității sale interne de producție. Cu toate acestea, cererea internă a scăzut în ultima perioadă, lăsând China cu capacități nefolosite în sectorul manufacturier.

Cu scopul de a stopa deprecierea rapidă a monedei chineze, banca centrală a Chinei a luat măsuri pentru a încetini această tendință. Totuși, piața și investitorii sunt încă îngrijorați în privința eficienței acestor măsuri în redresarea situației economice.

Pe fondul acestor semnale, economiile globale urmăresc cu atenție evoluția situației economice din China și potențialele sale implicații la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deflatie #economisti #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.