Creșterile salariale din 2022 au fost mâncate de inflație. Care au fost cele bine plătite meserii

24 Aug. 2023, 14:44
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
24 Aug. 2023, 14:44 // Economie //  bani.md

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată o creștere semnificativă a câștigului salarial mediu lunar nominal brut în anul 2022. Însă raportat la inflație, câștigul salarial real s-a redus cu 9,6%.

Conform raportului, câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat a fost în medie de 10,447.3 lei în anul 2022, înregistrând o creștere semnificativă de 16.3% față de anul precedent. Totodată, câștigul salarial mediu lunar nominal net a înregistrat o creștere de 16.6%, ajungând la 8,899.6 lei. Această tendință de creștere a fost reflectată și în costul mediu lunar al forței de muncă, care a ajuns la 13,085.1 lei pentru un salariat, în creștere cu 16.3%.

Cu toate acestea, numărul salariaților a înregistrat o ușoară scădere de 1.3%, ajungând la 729.6 mii de persoane la sfârșitul anului 2022, comparativ cu sfârșitul anului 2021. În schimb, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0.2% față de anul precedent.

În ceea ce privește câștigurile salariale în funcție de sectoarele economice, cele mai mari valori au fost înregistrate în activitățile din informații și comunicații, activități financiare și de asigurări, precum și producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Pe de altă parte, câștigurile salariale au fost mai mici în activități precum cazare și alimentație publică, agricultură, silvicultură și pescuit, și artă, activități de recreere și de agrement.

BNS indică și asupra diferenței de gen în câștigurile salariale. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor a fost cu 15.5% mai mic decât cel al bărbaților. Diferențele de gen în câștiguri au fost mai mari în anumite activități economice, cum ar fi informații și comunicații, activități financiare și de asigurări, și sănătate și asistență socială. În schimb, femeile au avut câștiguri mai mari în activități de servicii administrative și de servicii suport, în învățământ și alte activități de servicii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.