EDITORIAL | Decizia fiecărui cetățean înseamnă viitorul întregii Moldove

08 Oct. 2024, 09:11
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
08 Oct. 2024, 09:11 // Slider //  bani.md

Majoritatea cetățenilor moldoveni sunt deja europeni, fie au un pașaport românesc, italian, francez, portughez, german, fie că au familiile stabilite în UE de mulți ani. Referendumul care urmează le va confirma aspirațiile și viziunile despre viitor, pace, prosperitate, alături de cei dragi.

Alții știu de la televizor, de la radio, de pe internet sau de pe paginile din cărți și ziare că în Uniunea Europeană oamenii sunt mai prosperi, au salarii mai mari, nivel mai înalt de siguranță socială și trai mai bun.

Sunt și sceptici, care nu cred în viitorul european al Moldovei, dar care pot fi convinși prin exemple concrete. Au rude, care lucrează în Polonia și au reușit în scurt timp să adune bani pentru a face reparație. Au copiii, care au mers să studieze în România și se pot angaja acum oriunde în UE. Au prieteni, care au revenit din Spania cu mașini noi. Sau au vecini care, după ce au revenit din Austria, și-au deschis o afacere din banii câștigați.

Frământările politice de la Chișinău au fost mereu despre geopolitică. Despre Est sau Vest, despre SUA, UE și România sau Rusia. Odată ce referendumul pentru aderarea Moldovei la UE trece, integrarea europeană devine obiectiv național, inclus în legea supremă. Astfel, orice guvernare, de centru, dreapta sau stânga, de orice culoare politică, nu va mai putea opri parcursul european.

Precum anunța anterior și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, prin intermediul unui referendum, poporul Republicii Moldova își exprimă opinia despre cele mai importante probleme ale societății și ale statului. Rezultatele referendumului, odată ce este validat, vor demonstra că moldovenii sunt europeni și că au aspirații europene. Voturile exprimate vor avea putere juridică supremă, fără confirmare din partea Parlamentului de la Chișinău.

Pentru ca referendumul să fie validat, 1/3 dintre alegătorii înscriși pe listă trebuie să se prezinte la urne. Dacă mai mult de jumătate dintre ei votează „DA”, obiectivul de aderare europeană va fi inclus în Constituție. În caz contrar, moldovenii cu aspirații europene nu vor renunța la visul de integrare a țării în UE.

Rezultatul votului, odată validat de către Curtea Constituțională, va fi publicat într-o ediție specială a Monitorului Oficial. Hotărârea se consideră adoptată în ziua desfășurării scrutinului.

Orice proces electoral, de fapt, înseamnă puterea poporului de a-și decide viitorul. Orice vot este important, iar comparativ cu prezidențialele, la referendum turul doi nu va exista.

Oriunde s-ar afla, în Republica Moldova, în România, în SUA, în Japonia, în Rusia, în Islanda sau în oricare altă țară, cetățenii noștri sunt așteptați la votare, pentru a spune „DA” sau „NU” integrării europene. Decizia fiecăruia dintre ei va însemna viitorul întregii țări.

„Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Voi ce veți răspunde la referendum?

Autoare: Victoria Laur, jurnalista Grupului Media Realitatea

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Feb. 2026, 14:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Perioada de privatizare a locuințelor atribuite de către stat ar putea fi extinsă cu încă trei ani, până la 31 mai 2029, potrivit unui proiect de lege propus pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Inițiativa vizează ajustarea cadrului normativ în domeniul locuințelor și intervine asupra a două legi-cheie: Legea cu privire la locuințe și Legea cu privire la condominiu.

În prezent, termenul-limită pentru exercitarea dreptului de privatizare este 31 mai 2026. Autorii proiectului propun amânarea acestuia până în 2029, argumentând că, în pofida prelungirilor anterioare, există încă numeroase cazuri în care locatarii nu au reușit să finalizeze procedura din motive obiective. Potrivit notei informative, cele mai frecvente cauze sunt plecarea peste hotare, lipsa mijloacelor financiare, litigii aflate pe rolul instanțelor, acte de identitate expirate sau neînțelegeri în familiile social vulnerabile.

Datele colectate de la autoritățile publice locale arată că, în perioada 2015–2020, în 25 de raioane, UTA Găgăuzia, municipiile Chișinău și Bălți, au fost privatizate 9.636 de locuințe, în timp ce 4.882 rămâneau pasibile de privatizare. În perioada 2021–2025, în 31 de raioane, UTA Găgăuzia și cele două municipii, au fost privatizate 1.231 de locuințe, iar aproximativ 2.651 au rămas încă neprivatizate.

Ministerul consideră că un termen suplimentar de trei ani este „rezonabil” pentru a permite finalizarea procesului și pentru a evita lezarea drepturilor potențialilor beneficiari.

Proiectul mai propune abrogarea alineatului (7) al articolului 88 din Legea cu privire la condominiu. Potrivit autorilor, norma actuală, care prevede stingerea dreptului de a înregistra cu număr cadastral distinct unele încăperi izolate după 31 mai 2026, intră în contradicție cu prevederile Legii locuinței. În cazul în care termenul de privatizare expiră, locuințele neprivatizate trec în proprietatea autorităților locale, care sunt obligate să le atribuie statut de locuințe sociale și să le înregistreze conform legislației cadastrale. Menținerea actualei prevederi ar face imposibilă aplicarea acestor dispoziții, se arată în nota informativă.

O altă modificare importantă vizează siguranța în blocurile locative. Proiectul introduce interdicția expresă de utilizare și depozitare a buteliilor de gaze comprimate sau lichefiate în interiorul blocurilor, atunci când acestea sunt conectate la aparate consumatoare de gaz. Responsabilitatea pentru încălcarea interdicției ar urma să revină proprietarului, locatarului, administratorului asociației sau gestionarului condominiului, după caz.

Autorii argumentează că utilizarea neconformă a buteliilor poate duce la explozii și incendii, amintind inclusiv tragedia din 6 octombrie 2018, de pe bulevardul Moscovei din Chișinău, soldată cu pierderi de vieți omenești.

Proiectul urmează să fie consultat public, iar autorii propun ca legea să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, având în vedere apropierea termenului-limită actual, 31 mai 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!