Efectele neașteptate ale războiului lui Putin: Ce valute au luat-o razna, crescând cel mai mult din lume

Războiul declanșat de Vladimir Putin în urmă cu 10 luni în Ucraina a avut efecte neașteptate în toată lumea, bulversând piețele energetice, dar și financiare.

Însă, unele valute au luat-o razna, ajungând să fie cele mai performante din lume în 2022.
Astfel, monedele unor țări vecine cu Rusia, foste republici sovietice s-au întărit în mod neașteptat în special datorită exodului rușilor, potrivit Bloomberg.

Armenia și Georgia din Munții Caucaz, precum și Tadjikistanul din Asia Centrală, sunt printre cele mai performante față de dolarul american, după ce zeci de mii de cetățeni ruși s-au stabilit acolo din februarie, aducând cu ei echivalentul a miliarde de dolari în aceste economii.

Țările mici sunt atrăgătoare pentru că nu sunt necesare vize de călătorie, rusa este vorbită pe scară largă și nu există restricții privind mutarea economiilor către băncile locale.

Acest lucru a determinat o creștere a dramului Armeniei cu peste 22% față de dolar de la începutul anului, cea mai mare câștigătoare dintre monedele din întreaga lume, arată datele compilate de Bloomberg.
Lari-ul Georgiei și somoni-ul tadjic sunt mai puternice cu peste 16% și, respectiv, 10%, depășind câștigurile pentru rubla Rusiei, care nu mai este o monedă liber tranzacționată, deoarece controalele de urgență ale capitalului au dus la prăbușirea acesteia.

„Rușii, care se mută în aceste țări de multă vreme din cauza unor probleme geopolitice, sunt cei care își păstrează banii în astfel de valute și cresc cursul de schimb”, a spus Natalia Milchakova de la Freedom Holding Corp.

Mai mulți ruși fug decât se alătură armatei lui Putin

Războiul explică creșterea de cinci ori a remitențelor care intră în Georgia din Rusia în acest an, echivalentul a peste 60% din toate transferurile și depășind 1,75 miliarde de dolari, potrivit Băncii Naționale a Georgiei. Transferurile de bani către Armenia s-au ridicat la 2,8 miliarde de dolari în primele zece luni, aproape cvadruplu în comparație cu aceeași perioadă a anului 2021.

În același timp, impactul valutar al valurilor de sosiri rusești este mai mare în republicile mai mici. Kazahstanul, a cărui populație de 19 milioane este de aproximativ 6 ori mai mare decât cea a Armeniei și Georgiei, a avut și ea intrări rusești, dar este pe cale să încheie anul cu pierderi.

Câștigurile economice nu erau certe la începutul războiului, iar vecinii Rusiei erau de așteptat să sufere pe măsură ce, cel mai mare partener comercial al lor a cedat în urma sancțiunilor internaționale. În realitate, fluxurile enorme de capital le-au sporit rezervele valutare și le-au îmbunătățit soldul contului curent. Economia Armeniei s-a extins cu două cifre în al doilea și al treilea trimestru, în timp ce economia Georgiei a înregistrat o creștere de aproape 10% în cele trei luni până în septembrie.

Pentru Tadjikistan, transferurile de bani au crescut cu cel puțin 50% în prima jumătate a anului, a declarat Natalia Lavrova de la BCS Financial Group, citând datele balanței de plăți. Aceasta a făcut ca economia națiunii fără ieșire la mare să se extindă cu 7% în acest an, în comparație cu previziunile anterioare de 4-5%.

Fondul Monetar Internațional a ridicat prognoza de creștere economică a Georgiei pentru întregul an la 10%, indicând „o creștere a imigrației și a fluxurilor financiare declanșate de război”. Între timp, banca centrală a Armeniei și-a ridicat prognoza de creștere a PIB-ului la 13% de la 4,9% din cauza fluxului de ruși.

#valute #depreciere #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.