Războiul giganților. Microsoft și Google dezvoltă noi modele de Inteligență Artificială

Inteligența Artificială este noul domeniu tehnologic pentru stăpânirea căruia luptă giganții tehnologici. Microsoft și Google concurează pentru a-și dezvolta propriile modele de limbaj IA mai performante.

Microsoft pregăteşte un nou model de limbaj bazat pe IA care să concureze cu produsul dezvoltat de Google, OpenAI. Scopul cercetărilor nu a fost stabilit, momentan, acesta urmând să fie determinat în funcție de cât de bine funcţionează sistemul.

Inteligența Artificială atrage giganții tehnologici

Microsoft pregăteşte, la nivel intern, un nou model de limbaj bazat pe tehnologia IA. Proiectul este suficient de mare pentru a concura cu cele dezvoltate de Google, prin grupul Alphabet şi OpenAI, a relatat The Information, citată de Reuters.

Noul model de Inteligență Artificială este denumit intern MAI-1. Proiectul este coordonat de Mustafa Suleyman, co-fondatorul Google DeepMind şi fostul CEO al startupului AI Inflection. Acesta a fost angajat de curând de Microsoft pentru a dezvolta noul limbaj IA, arată articolul. Jurnaliștii citează doi angajați ai Microsoft care cunosc date despre acest program.

Scopul exact al modelului de limbaj bazat pe Inteligența Artificială nu a fost, încă, determinat. Utilitatea sa urmează să fie stabilită în funcție de cât de bine își va îndeplini roulul.

Microsoft ar putea previzualiza noul model bazat pe Inteligența Artificială imediat după conferinţa pentru dezvoltatori Build. Evenimentul este programat să aibă loc la finalul acestei luni. Reprezentanții gigantului tehnologic au refuzat să comenteze despre noul proiect, la solicitarea Reuters.

MAI-1 va fi „mult mai mare” decât modelele anterioare, mai mici, open source, pe care Microsoft le-a antrenat. Iar acest lucru va implica costuri mai mari și, totodată, un preț mai scump pentru utilizatori.

Microsoft a lansat luna trecută un model mai mic de inteligenţă artificială numit Phi-3-mini. Acesta urmăreşte să atragă o bază mai largă de clienţi cu opţiuni rentabile.

Compania fondată de Bill Gates a investit miliarde de dolari în OpenAI. De asemenea, Microsoft a implementat tehnologia producătorului ChatGPT în pachetul său de software de productivitate. Toate aceste investiții i-au permis să preia conducerea în cursa pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe Inteligența Artificială generativă.

Microsoft a pregătit un grup mare de servere echipate cu unităţi de procesare grafică Nvidia, împreună cu cantităţi mari de date, pentru a-și îmbunătăţi modelul. MAI-1 va avea aproximativ 500 de miliarde de parametri. Pe de altă parte, GPT-4 OpenAI are 1.000 de miliarde de parametri, iar Phi-3 mini măsoară 3,8 miliarde de parametri.

Microsoft l-a numit pe Suleyman, în luna martie, ca şef al unităţii Inteligența Artificială pentru consumatori. Departamentul a fost înființat de curând și are câțiva angajați din cadrul Inflection.

De menționat că noul model nu este preluat de la Inflection, deşi se poate baza pe datele de antrenament de la pornire, a adăugat articolul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#giganti #microsofit #Google

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.