Efectul Brexit și COVID-19: Exporturile de alimente și băuturi din Marea Britanie către UE s-au redus la jumătate

Eporturile de alimente şi băuturi din Marea Britanie către Uniunea Europeană aproape s-au înjumătăţit în primul trimestru din 2021, în special din cauza barierelor post-Brexit şi a pandemiei de coronavirus (COVID-19), a anunţat Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit (Food and Drink Federation – FDF).

Astfel, în primul trimestru al acestui an exporturile britanice de alimente şi băuturi către UE au scăzut cu 47%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Comparativ cu primul trimestru din 2019 – înainte de pandemia de coronavirus – exporturile de brânză au scăzut cu 72%, cele de peşte cu 52%, în timp ce livrările de ciocolată au înregistrat un declin de 37%.

Cea mai afectată rută comercială a fost cea către Irlanda. În mod normal Irlanda era cea mai mare piaţă externă a sectorului de alimente şi băuturi din Marea Britanie, iar în primul trimestru s-a înregistrat un declin de 70%. Vânzările către Germania, Spania şi Italia au scăzut și ele cu peste 50%, scrie BBC.

Vânzările de băuturi şi produse agroalimentare britanice în UE înregistraseră o scădere de 75% în luna ianuarie 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când UK a ieşit, oficial, din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

Cei mai afectaţi au fost producătorii de whisky: de la exporturi în valoare de 105 milioane de lire sterline, acestea au ajuns la 40 de milioane. De asemenea, valoarea exporturilor de brânză a scăzut de la 45 milioane de lire sterline la 7 milioane, iar producătorii de ciocolată au reuşit să exporte produse în valoare de doar 13 milioane de lire sterline, comparativ cu peste 41 milioane cât înregistrau înainte de Brexit.

#export de alimente #brex #bauturi #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.