Efectul Brexit și COVID-19: Exporturile de alimente și băuturi din Marea Britanie către UE s-au redus la jumătate

Eporturile de alimente şi băuturi din Marea Britanie către Uniunea Europeană aproape s-au înjumătăţit în primul trimestru din 2021, în special din cauza barierelor post-Brexit şi a pandemiei de coronavirus (COVID-19), a anunţat Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit (Food and Drink Federation – FDF).

Astfel, în primul trimestru al acestui an exporturile britanice de alimente şi băuturi către UE au scăzut cu 47%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Comparativ cu primul trimestru din 2019 – înainte de pandemia de coronavirus – exporturile de brânză au scăzut cu 72%, cele de peşte cu 52%, în timp ce livrările de ciocolată au înregistrat un declin de 37%.

Cea mai afectată rută comercială a fost cea către Irlanda. În mod normal Irlanda era cea mai mare piaţă externă a sectorului de alimente şi băuturi din Marea Britanie, iar în primul trimestru s-a înregistrat un declin de 70%. Vânzările către Germania, Spania şi Italia au scăzut și ele cu peste 50%, scrie BBC.

Vânzările de băuturi şi produse agroalimentare britanice în UE înregistraseră o scădere de 75% în luna ianuarie 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când UK a ieşit, oficial, din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

Cei mai afectaţi au fost producătorii de whisky: de la exporturi în valoare de 105 milioane de lire sterline, acestea au ajuns la 40 de milioane. De asemenea, valoarea exporturilor de brânză a scăzut de la 45 milioane de lire sterline la 7 milioane, iar producătorii de ciocolată au reuşit să exporte produse în valoare de doar 13 milioane de lire sterline, comparativ cu peste 41 milioane cât înregistrau înainte de Brexit.

#export de alimente #brex #bauturi #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.