Efectul Brexit și COVID-19: Exporturile de alimente și băuturi din Marea Britanie către UE s-au redus la jumătate

Eporturile de alimente şi băuturi din Marea Britanie către Uniunea Europeană aproape s-au înjumătăţit în primul trimestru din 2021, în special din cauza barierelor post-Brexit şi a pandemiei de coronavirus (COVID-19), a anunţat Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit (Food and Drink Federation – FDF).

Astfel, în primul trimestru al acestui an exporturile britanice de alimente şi băuturi către UE au scăzut cu 47%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Comparativ cu primul trimestru din 2019 – înainte de pandemia de coronavirus – exporturile de brânză au scăzut cu 72%, cele de peşte cu 52%, în timp ce livrările de ciocolată au înregistrat un declin de 37%.

Cea mai afectată rută comercială a fost cea către Irlanda. În mod normal Irlanda era cea mai mare piaţă externă a sectorului de alimente şi băuturi din Marea Britanie, iar în primul trimestru s-a înregistrat un declin de 70%. Vânzările către Germania, Spania şi Italia au scăzut și ele cu peste 50%, scrie BBC.

Vânzările de băuturi şi produse agroalimentare britanice în UE înregistraseră o scădere de 75% în luna ianuarie 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când UK a ieşit, oficial, din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

Cei mai afectaţi au fost producătorii de whisky: de la exporturi în valoare de 105 milioane de lire sterline, acestea au ajuns la 40 de milioane. De asemenea, valoarea exporturilor de brânză a scăzut de la 45 milioane de lire sterline la 7 milioane, iar producătorii de ciocolată au reuşit să exporte produse în valoare de doar 13 milioane de lire sterline, comparativ cu peste 41 milioane cât înregistrau înainte de Brexit.

#export de alimente #brex #bauturi #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.