Sindicatele și Patronatele reexaminează cuantumul minim al salariului, care intră în vigoare din 1 iulie

Conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a discutat joi, 17 iunie, cu conducerea Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) despre necesitatea de a reexamina cuantumul minim garantat al salariului, care ar putea fi stabilit în mărime de 3100 de lei, începînd cu 1 iulie 2021.

Întrevederea survine după ce la începutul acestei luni, CNSM a expediat în adresa premierului interimar Aureliu Ciocoi și a lui Leonid Cerescu, președinte al CNPM, o adresare în care sindicatele au propus să fie reexaminat cuantumul minim garantat al salariului. Sindicaliștii au propus ca partenerii sociali să inițieze consultări pentru a realiza o creștere mai mare a cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, pe care Guvernul să o implementeze ulterior prin Hotărîre de Guvern, așa cum prevede legislația.

Întrevederea Sindicatelor și a Patronatelor

În cadrul întrevederii cu conducerea CNPM, sindicaliștii au reiterat argumentele cu privire la necesitatea majorării cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real pentru a nu permite diminuarea nivelului de trai al populației prin reducerea veniturilor salariale ale lucrătorilor. Potrivit lor, cuantumul minim garantat a fost stabilit în mărime de 2935 de lei doar începînd cu 1 ianuarie 2021, față de 1 mai 2020, cum ar fi trebuit să fie în mod obișnuit. Aceasta a condus la pierderea lunară a venitului salarial al salariaților în mărime de 160 de lei sau 1280 de lei pentru 8 luni ale anului 2020.

Oleg Budza, președinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova:

Este necesar de organizat negocieri directe, dintre sindicate și patronate, pentru a idenitifica un mecanism care ar facilita stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, avînd în vedere evoluțiile statistice cu privire la indicatorii economici, dar și pentru a negocia asupra altor chestiuni de interes pentru salariați și angajatori.

Leonid Cerescu, președinte al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova:

Salut inițiativa organizării acestei întrevederi, care în opinia sa este una binevenită. Potrivit lui Cerescu, pentru a organiza procesul de negocieri directe dintre sindicate și patronate este necesar de operat unele modificări la legislația în vigoare.

Cerescu a mai menționat ca acest subiect, cu privire la cuantumul minim garantat al salariului, va fi examinat în cadrul ședinței Consiliului CNPM, care va avea loc la sfîrșitul acestei luni. Totodată, părțile au convenit să elaboreze în timpul apropiat un Memorandum de înțelegere care să prevadă faptul că sindicatele și patronatele au convenit să desfășoare negocieri directe, bipartite, iar această inițiativă să fie ulterior prezentată Guvernului.

În prezent, în conformitate cu prevederile art. 12 al Legii salarizării nr. 847 din 14.02.2002, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se stabileşte de Guvern, după consultarea partenerilor sociali. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional.

#sindicate #patronate #salariul minim

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina