Efectul Budapesta. Piața ucraineană s-a prăbușit după eșecul dialogului SUA–Rusia

Acțiunile și euroobligațiunile ucrainene au înregistrat miercuri o scădere accentuată, după ce au fost amânate întâlnirile planificate dintre reprezentanții Statelor Unite și ai Federației Ruse, în contextul tensiunilor persistente legate de războiul din Ucraina. Potrivit Interfax-Ukraine, decizia de amânare a fost motivată de refuzul Moscovei de a opri ostilitățile, ceea ce a determinat o reacție negativă imediată pe piețele regionale, notează mediafax.ro.

Indicele WIG-Ukraine al Bursei din Varșovia, care reflectă evoluția principalelor companii ucrainene listate pe piața poloneză, a pierdut 2,40%, coborând la 510,58 puncte, după o perioadă de creștere constantă.

Impactul s-a propagat rapid la nivelul companiilor individuale. Titlurile Astarta, cel mai mare producător de zahăr din Ucraina, s-au depreciat cu 2,99%, Milkiland a scăzut cu 4,33%, iar holdingurile agricole KSG Agro, Agroton și IMC au pierdut între 1,6% și 2,4%. În sectorul minier, Coal Energy, companie afectată direct de război, a înregistrat o cădere de 4,48%.

Singura excepție notabilă a fost Kernel, liderul industriei uleiului de floarea-soarelui, care a consemnat o creștere marginală de 0,21%. Pe Bursa din Londra, acțiunile producătorului de minereu de fier Ferrexpo au scăzut cu 6,57%, în timp ce titlurile MHP, principalul exportator de carne de pasăre din Ucraina, au urcat ușor, cu 1,06%.

Și euroobligațiunile Ucrainei – titluri de datorie tranzacționate pe piețele internaționale – au înregistrat pierderi între 1,25% și 2,14% pe Bursa din Frankfurt. Scăderea acestora reflectă, potrivit analiștilor, creșterea percepției de risc privind capacitatea statului ucrainean de a-și onora obligațiile financiare în contextul războiului și al incertitudinilor politice. În schimb, garanțiile legate de PIB au rămas stabile, ceea ce indică o relativă încredere a investitorilor în evoluția economiei ucrainene pe termen mediu.

Evoluțiile confirmă volatilitatea ridicată a pieței ucrainene, sensibilă la orice semnal diplomatic. După victoria electorală din 2024 a lui Donald Trump, care promitea că va „rezolva războiul din Ucraina într-o zi”, indicele WIG-Ukraine urcase rapid, dar optimismul s-a evaporat odată cu eșecul discuțiilor privind un acord de pace.

„După o scurtă perioadă de optimism, indicele WIG-Ukraine a scăzut din nou la 508 puncte”, arată un raport recent al Bursei din Varșovia. Anunțul unei posibile întâlniri Trump–Putin la Budapesta ridicase temporar cotațiile, însă impulsul a fost de scurtă durată. „Indicele, care urcase la 523 de puncte, a coborât rapid la 510,58”, potrivit datelor de tranzacționare de miercuri dimineață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #prabusire #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.