Efectul războiului: Canalul Sulina a înregistrat trafic record, 20 de piloți militari pensionari aduși să conducă nave

Luna mai 2023 a fost cea mai bună lună din istoria navigației pe Canalul Sulina – 476 nave față de 399 cu un an înainte, scrie Europa Liberă, care arată că s-a înregistrat astfel recordul de trafic din ultimii 120 de ani.

Investiții consistente sunt aproape gata și pe Canalul Sulina al Dunării. 24 de milioane de euro a alocat Comisia Europeană pentru creșterea traficului pe cel mai folosit canal românesc al Dunării. În această toamnă se încheie lucrări de informatizare în portul Sulina, de balizaj, de semnalizare, iar toate acestea vor permite și circulația navelor pe timp de noapte.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturuilor, Ionel Scrioșteanu, spune că scopul României este ca până cel târziu în luna noiembrie, toate lucrările să fie gata și astfel, „traficul pe Sulina să crească cu 60%”.

Tot lucrările în curs vor permite dublarea încărcăturilor pe nave de la 5.600 de tone, la 10-12 mii de tone/navă, explică secretarul de stat.

Ionel Scrioșteanu completează: „La trilaterala cu Ucraina și Republica Moldova am convenit să stopeze (n.r. Ucraina) dragările pe Canalul Bâstroe și Sulina să preia ce vine din Ucraina.”

Un pas important este certificarea de noi piloți de nave pentru traficul fluvial pe Dunăre, eveniment ce se întâmplă tot cu implicarea Comisiei Europene.

„Sunt români care au ieșit la pensie din sistemul militar, sunt acum în rezervă, aparțin de Statul Major al Forțelor Navale. Am discutat problema cu fostul premier (n.r. Nicolae Ciucă) și am rezolvat așa”, completează secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.

În total, 20 de piloți militari au fost aduși până acum de la pensie ca să conducă nave pe Dunare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sulina #trafic #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.