Efectul războiului: Canalul Sulina a înregistrat trafic record, 20 de piloți militari pensionari aduși să conducă nave

Luna mai 2023 a fost cea mai bună lună din istoria navigației pe Canalul Sulina – 476 nave față de 399 cu un an înainte, scrie Europa Liberă, care arată că s-a înregistrat astfel recordul de trafic din ultimii 120 de ani.

Investiții consistente sunt aproape gata și pe Canalul Sulina al Dunării. 24 de milioane de euro a alocat Comisia Europeană pentru creșterea traficului pe cel mai folosit canal românesc al Dunării. În această toamnă se încheie lucrări de informatizare în portul Sulina, de balizaj, de semnalizare, iar toate acestea vor permite și circulația navelor pe timp de noapte.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturuilor, Ionel Scrioșteanu, spune că scopul României este ca până cel târziu în luna noiembrie, toate lucrările să fie gata și astfel, „traficul pe Sulina să crească cu 60%”.

Tot lucrările în curs vor permite dublarea încărcăturilor pe nave de la 5.600 de tone, la 10-12 mii de tone/navă, explică secretarul de stat.

Ionel Scrioșteanu completează: „La trilaterala cu Ucraina și Republica Moldova am convenit să stopeze (n.r. Ucraina) dragările pe Canalul Bâstroe și Sulina să preia ce vine din Ucraina.”

Un pas important este certificarea de noi piloți de nave pentru traficul fluvial pe Dunăre, eveniment ce se întâmplă tot cu implicarea Comisiei Europene.

„Sunt români care au ieșit la pensie din sistemul militar, sunt acum în rezervă, aparțin de Statul Major al Forțelor Navale. Am discutat problema cu fostul premier (n.r. Nicolae Ciucă) și am rezolvat așa”, completează secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.

În total, 20 de piloți militari au fost aduși până acum de la pensie ca să conducă nave pe Dunare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sulina #trafic #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.