Fenomenul ascuns de Putin lovește năprasnic: Două exoduri din Rusia care zdruncină țara

Războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina acum 17 luni a produs multiple crize în toată lumea, bulversând piețele financiare, energetice și alimentare. Și în Rusia un fenomen ascuns de liderul de la Kremlin a lovit năprasnic țara, ducând la o înrăutățire accentuată a situației economice.

Rusia a fost cuprinsă de două exoduri masive, unul al fugarilor care au plecat peste graniță pentru a evita mobilizarea la război și altul al banilor, care fost retrași masiv de populație, potrivit Business Insider.

Exodul rușilor a însemnat aproximativ 1.000.000 de persoane, care au fugit în special în țările vecine, precum Armenia, georgia și Kărgâzstan. Exodul rușilor a început după ce mulți profesioniști cu studii superioare – precum academicieni, experți în finanțe și lucrători din domeniul tehnologiei – au părăsit Rusia în primele zile ale războiului, a raportat Jason Lalljee. Aproximativ șase luni mai târziu, a existat un alt val de plecări după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat o mobilizare militară parțială pentru războiul din Ucraina pe 21 septembrie.

Până în octombrie 2022, aproximativ 700.000 de ruși au părăsit țara, a raportat Reuters citând mass-media rusă – cu toate acestea, Kremlinul a respins aceste cifre, spunând că nu deține aceste date. Acum, numărul fugarilor din Rusia depășește probabil 1 milion de persoane, însă datele nu sunt recunoscute de Kremlin.

Mulți dintre acești ruși au ajuns în țările vecine, înființând noi afaceri și au ajuns să stimuleze economiile acestor națiuni, a informat vineri publicația rusă independentă Novaya Gazeta.

PIB-ul Caucazului de Sud – o regiune care cuprinde Armenia, Azerbaidjan și Georgia – a crescut cu 7% în 2022, potrivit Băncii Mondiale. Aceasta a depășit cu mult creșterea de 5,6% pe care economiștii Băncii Mondiale au prezis-o.

Armenia – cunoscută cândva drept Silicon Valley a Uniunii Sovietice – a înregistrat un vârf de creștere în 2022 la 12,6%, conform Băncii Mondiale. Economiștii instituției prognozaseră o creștere de 7,0% pentru țară anul trecut.

Rușii au transferat aproximativ 1,75 miliarde de dolari în Armenia în 2022, a declarat Martin Galstyan, guvernatorul băncii centrale a țării în ianuarie anul acesta. Între timp, PIB-ul Georgiei a crescut cu 10,1% în 2022, conform Băncii Mondiale, depășind prognoza de creștere de 8,8%.

Transferurile de bani din Rusia au crescut de cinci ori de la 411 milioane de dolari în 2021 la 2,1 miliarde de dolari în 2022, potrivit datelor de la banca centrală a Georgiei. Chiar și economia Kârgâzstanului a crescut cu 7% în 2022, depășind previziunile de 4%, conform Băncii Mondiale.

Turcia, un punct fierbinte pentru Rusia care fuge de război, și-a văzut economia să crească cu 5,6% în 2022, depășind previziunile de 4,7%, conform datelor Băncii Mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exod #populație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.