Egiptul reduce iluminatul public pentru a-şi spori rezervele de valută

Pentru a face faţă crizei economice provocate de războiul din Ucraina, Egiptul a găsit o soluţie: reducerea iluminatului public pentru a economisi energie şi a exporta mai mult gaz, cu scopul de a creşte rezervele de valută, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Invazia rusă din Ucraina, începută în urmă cu şase luni, a avut un impact imediat asupra Egiptului, cel mai mare importator de grâu din lume, care depinde de cele două ţări din fosta URSS pentru mai mult de 80% din cerealele sale.

Sectorul turismului, vital pentru Egipt, a fost de asemenea afectat de conflict, reducând fluxul turiştilor într-o ţară care suferă în continuare de pe urma revoluţiei din 2011 şi a pandemiei de COVID-19. În ultimele trei luni, creşterea economică s-a plafonat la 3,2%, comparativ cu 7,7% în urmă cu un an.

Pentru a compensa, premierul Mostafa al-Madbouly a decis să reducă iluminatul public. Chiar şi celebra Piaţă Tahrir din Cairo va rămâne în curând în întuneric, a spus el.

În opinia guvernului, măsura, care este extrem de criticată, are ca obiectiv “reducerea cu 15% a cantităţii de gaz natural trimis în centralele electrice într-un an” pentru a o exporta în schimbul dolarilor. Deşi Egiptul reuşeşte din 2018 să îşi asigure singura necesarul de gaz, economisind în fiecare lună 220 de milioane de dolari care ar fi mers pe importuri, acum vrea să devină un exportator major.

Însă, potrivit economistului Hani Genena, problema vine din altă parte. “Valoarea lirei egiptene este crescută artificial, ceea ce determină (statul) să se împrumute în străinătate, existând riscul să ajungă în impas în momentul rambursării”, explică el pentru AFP.

El atrage atenţia că de o săptămână deja “băncile nu mai pot să le plătească importatorilor în dolari”. Rezervele în valută au ajuns în prezent la 33,1 miliarde de dolari, comparativ cu 41 de miliarde în februarie.

Deşi Cairo cere pentru a patra oară în şase ani un împrumut de la FMI, “trebuie să accelereze negocierile”, pledează Genena.

În şase săptămâni, Egiptul “trebuie să facă reforme dure pe termen scurt, care săi îi permită să recupereze dolari”, afirmă specialistul.

Prima trebuie să fie “reducerea ratei de schimb la 25 de lire pentru un dolar până la finalul lui 2024” faţă de 19,1 astăzi, pentru “a evita un dezechilibru extern”, adică şi mai puţină valută, explică pentru AFP James Swanston, de la Capital Economics.

În 2016, Egiptul a obţinut un împrumut de 12 miliarde de dolari de la FMI în schimbul unei devalorizări brutale şi a unor măsuri de securitate. Apoi, în 2020, alte două credite, de 5,4 şi 2,8 miliarde de dolari.

De această dată, Egiptul negociază să obţină mai mult, în contextul în care două treimi din cei 103 milioane de egipteni trăiesc sub pragul sărăciei sau sunt pe punctul să ajungă acolo.

Conform media locale, exact devalorizarea blochează negocierile cu FMI. Potrivit unor bancheri rămaşi sub protecţia anonimatului, din acest motiv a demisionat recent şeful Băncii Centrale, Tareq Amer.

A doua zi, el a fost înlocuit cu Hassan Abdallah, un fost înalt cadru din partidul fostului preşedinte Hosni Mubarak, înlăturat de la putere de revoluţia din 2011.

Conform Capital Economics, prelungirea discuţiilor cu FMI “este cu siguranţă semnul că unii oficiali preferă să mizeze pe monarhiile bogate din Golf în detrimentul aplicării programelor FMI”.

În ultimele luni, Arabia Saudită şi Qatarul au anunţat investiţii de miliarde în Egipt, iar Ryadul a depus la sfârşitul lunii martie cinci miliarde de dolari la Banca Centrală egipteană. Însă acest lucru nu a împiedicat reducerea rezervelor valutare şi nu a redus inflaţia, aflată la 14,6%, sau datoria publică de 90% din PIB.

În plus, “investiţii străine de 14,6 miliarde au părăsit Egiptul în primul trimestru”, raportează Banca Centrală, din cauza “îngrijorării investitorilor pe fondul războiului din Ucraina”.

În aşteptarea banilor pe gaz, guvernul a deblocat deja 312 milioane de dolari pentru a ajuta nouă milioane de familii sărace timp de şase luni.

#iluminat #valută #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom