Elitele rusești ar putea să rămână fără șampania din Franța. Legea semnată de Vladimir Putin

Rusia ar putea rămâne fără șampania și bulele preferate din Franța, în cazul în care Moet Hennessy va opri livrările de șampanie, ca urmare a unei legi semnate de Vladimir Putin, scrie The Moscow Time.

Biroul Moet Hennessy din Rusia și-au avertizat partenerii locali că suspendă livrările după ce rușii au adoptat o lege prin care termenul de „șampanie” ar putea fi folosit doar pentru vinul produs în Rusia, iar băutura produsă în regiunea Champagne ar purta denumirea de „vin spumant”.

Leonid Rafailov, directorul general al AST, un distribuitor de băuturi alcoolice de top care lucrează cu o serie de mărci, inclusiv Moet Hennessy, a declarat sâmbătă că firma sa a primit o scrisoare de la compania franceză prin care a fost înștiințată de suspendare.

El a precizat că, în conformitate cu legislația – semnată vineri de Putin – compania va trebui să se supună unor noi proceduri de înregistrare, printre alte cerințe.

Sebastien Vilmot, directorul general al Moet Hennessy în Rusia, a refuzat să vorbească cu AFP.

Într-o declarație publicată prin intermediul lui Rafailov, Vilmot a calificat suspendarea drept o măsură „temporară” până când se va găsi o soluție.

Moet Hennessy face parte din grupul francez de bunuri de lux LVMH și este cunoscut pentru mărci precum Moet & Chandon, Veuve Clicquot și Dom Perignon.

Francezii protejează cu înverșunare termenul „șampanie”, iar aceasta poate fi produsă doar în regiunea franceză cu același nume.

O copie a scrisorii Moet Hennessy a fost publicată pentru prima dată vineri pe rețelele de socializare de către un reprezentant al unui importator și distribuitor de băuturi alcoolice cu sediul la Moscova.

Expertul în industria băuturilor, Vadim Drobiz, a sugerat că legislația poate fi interpretată, dar a adăugat că ponderea Moet Hennessy pe piața rusă este relativ mică, iar clienții bine dotați ar putea găsi un înlocuitor.

#sampanie #moet hennessy #lege #Vladimir Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.