Elitele rusești ar putea să rămână fără șampania din Franța. Legea semnată de Vladimir Putin

Rusia ar putea rămâne fără șampania și bulele preferate din Franța, în cazul în care Moet Hennessy va opri livrările de șampanie, ca urmare a unei legi semnate de Vladimir Putin, scrie The Moscow Time.

Biroul Moet Hennessy din Rusia și-au avertizat partenerii locali că suspendă livrările după ce rușii au adoptat o lege prin care termenul de „șampanie” ar putea fi folosit doar pentru vinul produs în Rusia, iar băutura produsă în regiunea Champagne ar purta denumirea de „vin spumant”.

Leonid Rafailov, directorul general al AST, un distribuitor de băuturi alcoolice de top care lucrează cu o serie de mărci, inclusiv Moet Hennessy, a declarat sâmbătă că firma sa a primit o scrisoare de la compania franceză prin care a fost înștiințată de suspendare.

El a precizat că, în conformitate cu legislația – semnată vineri de Putin – compania va trebui să se supună unor noi proceduri de înregistrare, printre alte cerințe.

Sebastien Vilmot, directorul general al Moet Hennessy în Rusia, a refuzat să vorbească cu AFP.

Într-o declarație publicată prin intermediul lui Rafailov, Vilmot a calificat suspendarea drept o măsură „temporară” până când se va găsi o soluție.

Moet Hennessy face parte din grupul francez de bunuri de lux LVMH și este cunoscut pentru mărci precum Moet & Chandon, Veuve Clicquot și Dom Perignon.

Francezii protejează cu înverșunare termenul „șampanie”, iar aceasta poate fi produsă doar în regiunea franceză cu același nume.

O copie a scrisorii Moet Hennessy a fost publicată pentru prima dată vineri pe rețelele de socializare de către un reprezentant al unui importator și distribuitor de băuturi alcoolice cu sediul la Moscova.

Expertul în industria băuturilor, Vadim Drobiz, a sugerat că legislația poate fi interpretată, dar a adăugat că ponderea Moet Hennessy pe piața rusă este relativ mică, iar clienții bine dotați ar putea găsi un înlocuitor.

#sampanie #moet hennessy #lege #Vladimir Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.