Elitele rusești ar putea să rămână fără șampania din Franța. Legea semnată de Vladimir Putin

Rusia ar putea rămâne fără șampania și bulele preferate din Franța, în cazul în care Moet Hennessy va opri livrările de șampanie, ca urmare a unei legi semnate de Vladimir Putin, scrie The Moscow Time.

Biroul Moet Hennessy din Rusia și-au avertizat partenerii locali că suspendă livrările după ce rușii au adoptat o lege prin care termenul de „șampanie” ar putea fi folosit doar pentru vinul produs în Rusia, iar băutura produsă în regiunea Champagne ar purta denumirea de „vin spumant”.

Leonid Rafailov, directorul general al AST, un distribuitor de băuturi alcoolice de top care lucrează cu o serie de mărci, inclusiv Moet Hennessy, a declarat sâmbătă că firma sa a primit o scrisoare de la compania franceză prin care a fost înștiințată de suspendare.

El a precizat că, în conformitate cu legislația – semnată vineri de Putin – compania va trebui să se supună unor noi proceduri de înregistrare, printre alte cerințe.

Sebastien Vilmot, directorul general al Moet Hennessy în Rusia, a refuzat să vorbească cu AFP.

Într-o declarație publicată prin intermediul lui Rafailov, Vilmot a calificat suspendarea drept o măsură „temporară” până când se va găsi o soluție.

Moet Hennessy face parte din grupul francez de bunuri de lux LVMH și este cunoscut pentru mărci precum Moet & Chandon, Veuve Clicquot și Dom Perignon.

Francezii protejează cu înverșunare termenul „șampanie”, iar aceasta poate fi produsă doar în regiunea franceză cu același nume.

O copie a scrisorii Moet Hennessy a fost publicată pentru prima dată vineri pe rețelele de socializare de către un reprezentant al unui importator și distribuitor de băuturi alcoolice cu sediul la Moscova.

Expertul în industria băuturilor, Vadim Drobiz, a sugerat că legislația poate fi interpretată, dar a adăugat că ponderea Moet Hennessy pe piața rusă este relativ mică, iar clienții bine dotați ar putea găsi un înlocuitor.

#sampanie #moet hennessy #lege #Vladimir Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.