Elon Musk, gata să doneze 6 miliarde USD pentru combaterea foametei în lume

Miliardarul Elon Musk a spus că va vinde acţiunile Tesla şi va dona încasările dacă Naţiunile Unite pot dovedi că doar un mic procent din averea sa ar putea rezolva criza foametei în lume, scrie Business Insider.

Musk a răspuns comentariilor lui David Beasley, directorul Programului Alimentar Mondial al ONU, care a declarat săptămâna trecută pentru CNN Connect the World că o donaţie de 6 miliarde de dolari de la miliardari precum Musk şi Bezos ar putea ajuta 42 de milioane de oameni care „vor muri literalmente dacă banii nu vor ajunge la ei”.

Musk este în prezent cel mai bogat om din lume şi prima persoană care a atins vreodată averea de 300 de miliarde de dolari, conform indicelui Bloomberg Billionaires.

CEO-ul Tesla are în prezent o avere netă de 311 miliarde de dolari, 6 miliarde de dolari însemnând 2% din averea antreprenorului.

Dar Musk contestă afirmaţia că suma va rezolva actuala criză a foametei, spunând pe Twitter că, dacă Programul Alimentar Mondial poate dovedi acest lucru, el va vinde acţiunile Tesla şi va dona încasările. Musk a cerut, de asemenea, transparenţă şi răspundere cu privire la modul în care vor fi cheltuiţi banii.

Beasley i-a răspuns lui Musk pe Twitter: „Pot să vă asigur că modul nostru de operare va fi transparent şi responsabil. Echipa dumneavoastră poate analiza şi lucra cu noi pentru a avea încredre totală în acest lucru”. De asemenea, Beasley a mai clarificat că Programul Alimentar Mondial al ONU nu a spus niciodată că 6 miliarde de dolari ar rezolva foamea în lume. „Este o donaţie unică pentru a salva 42 de milioane de vieţi în timpul acestei crize a foamei fără precedent”.

„Nu este complicat. Nu le cer să facă asta în fiecare zi, în fiecare săptămână, în fiecare an”, a spus Beasley în timpul apariţiei sale la CNN.

„Creşterea averii nete a primilor 400 de miliardar din Statele Unite a fost de 1,8 trilioane de dolari în ultimul an. Tot ceea ce cer este 0,36% din creşterea valorii nete”, a mai adăugat politicianul, potrivit sursei citate.

#foamete #Musk #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.