Elon Musk şi Jeff Bezos, printre cei mai puţin generoşi miliardari din lista Forbes

13 Oct. 2021, 02:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2021, 02:54 // Actual //  bani.md

Elon Musk şi Jeff Bezos se află printre cei 156 de miliardari din topul 400 Forbes care au oferit mai puţin de 1% din averea lor pentru opere de caritate, informează Business Insider, citat de adevărul.ro.

Deşi şi-au crescut averile la niveluri-record anul trecut, cei doi miliardari care îşi dispută titulatura de cel mai bogat om al planetei, nu au devenit mai generoşi şi sunt puşi în rândul miliardarilor strânşi la pungă.

Potrivit scorului filantropic al Forbes, calculat pentru primii 400 de miliardari ai lumii, cei mai bogaţi nu sunt darnici pe măsura bogăţiei lor.   Calculul se face pornind la donaţiile de-a lungul vieţii în raport cu averea curentă – rezultatele sunt împărţite în cinci niveluri: de la mai puţin de 1% la 20% sau mai mult.

Măsurătoarea Forbes nu ia în calcul fundaţiile private şi fondurile administrate de donator pentru că aceşti bani sunt sub controlul donatorului şi vin cu beneficii generoase inclusiv evitarea taxelor.   Din cei 400 de miliardari din topul acestui an, doar 19 au donat 10% sau mai mult din averea lor, în timp ce nu mai puţin de 156 au donat o valoare de sub 1%.

Deşi fosta soţie a lui Bezos, MacKenzie Scott e mai bogată decât anul trecut, a donat 13% din averea sa.   Bezos a făcut valuri în această vară cu cele 400 de milioane de dolari donaţii către Smithsonian (cel mai mare institut de cercetare şi educaţie ştiinţifică din lume), printre alţii, şi cu cele 865 de milioane pentru lupta de combatere a schimbărilor climatice.

Totuşi, acestea reprezintă o parte infimă din averea sa – doar anul acesta Bezos a câştigat 22 de miliarde de dolari ridicând câştigurile sale nete la 201 miliarde de dolari.   Warren Buffet este în continuare cel mai generos dintre primii 400 miliardari ai lumii, după ce a oferit donaţii totale de 4,1 de miliarde de dolari. El plănuieşte să ofere toate acţiunile pe care le deţine la conglomeratul Berkshire Hathaway cu sediul la Omaha, Nebraska, ce activează în asigurări, construcţii, mobilă şi transporturi.   Cel mai prolific filantrop este însă este George Soros ale cărui donaţii în valoare de 16,8 de miliarde de dolari au depăşit cele 8,6 de miliarde de dolari venituri nete.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.