Elveţia investește 21 miliarde de dolari pentru a construi un depozit de deşeuri nucleare la nord de Zurich

Elveţia a confirmat luni că locaţia preferată pentru un depozit subteran de deşeuri nucleare în valoare de 20 de miliarde de franci elveţieni (20,94 miliarde de dolari) este o zonă situată la nord de Zurich, aproape de graniţa cu Germania, scrie ZF.

Compania care se află în spatele proiectului de stocare a deşeurilor nucleare ale ţării pentru cel puţin următorii 200.000 de ani, Cooperativa Naţională pentru Depozitarea Deşeurilor Radioactive (NAGRA), a propus nordul Laegern pentru acest amplasament, care ar trebui să devină operaţional în 2050, conform Reuters.

În urma unui proces de evaluare care a durat 14 ani, NAGRA – înfiinţată de operatorii de centrale nucleare şi de guvern – a declarat că argila opalină găsită în zonă a oferit cea mai mare barieră geologică, cea mai bună stabilitate a rocilor şi un grad ridicat de flexibilitate pentru depozitul subteran, în comparaţie cu celelalte două amplasamente pe care le-a luat în considerare.

„Geologia şi-a spus cuvântul”, a declarat Matthias Braun, directorul executiv al NAGRA, în cadrul unei conferinţe de presă luni, la Berna.

NAGRA va solicita o licenţă guvernamentală pentru acest sistem, care este destinat să stocheze deşeurile provenite de la cele patru centrale nucleare din Elveţia, la sfârşitul anului 2024, urmând ca parlamentul şi guvernul elveţian să decidă cu privire la aprobare în 2029.

De asemenea, problema ar putea fi supusă unui referendum.

Despăgubirile pentru regiunile afectate, inclusiv în Germania, nu au fost încă stabilite.

#deseuri nucleare #Elveția #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.