Cum va arăta modelul Dacia Spring din 2024

O schimbare semnificativă

Grilă, faruri, scuturi… toată partea din față va face astfel obiectul unor modificări semnificative.

Spring-ul restilizat ar trebui într-adevăr să reia, cu câteva detalii, tabloul de bord al unuia dintre numeroșii săi veri chinezi, Dongfeng EX1 Nano Box. Acest lucru pune și unele probleme brandului românesc.

Cu ecranul tactil central mare, instrumentația digitală și consola centrală plutitoare, cea mai mică Dacia riscă brusc să pară mult mai modernă decât restul gamei, îndepărtându-se totodată de discursurile publicitare ale producătorului care pledează pentru o întoarcere la esențial, dar imposibil de făcut altfel. Ca parte a unui joint venture care implică și Nissan, chinezul Dongfeng este cel care rămâne principalul contractor al acestui proiect, scrie playtech.ro.

Acest remediu pentru modernitate nu ar fi complet fără câteva dezvoltări tehnice. Pentru acesta din urmă, însă, nu va fi nevoie să aștepți până la facelift. Din 2023, gama va primi un nou motor electric de 60 CP pentru a susține actualul bloc de 44 CP, care va rămâne în catalog.

Cât despre baterie, aceasta va primi o mică îmbunătățire pentru a câștiga în jur de 2 kWh, cu o capacitate utilă acum aproape de 30 kWh. Obiectivele Dacia sunt să afișeze o autonomie de 200 km și ca versiunea de 44 CP să rămână sub pragul de 20.000 de euro.

Luni, prețurile gazelor naturale au înregistrat o majorare semnificativă pe piața din România, atingând niveluri record pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Prețul gazelor pentru livrare în ziua următoare a depășit 450 lei/MWh, un nivel nemaîntâlnit din decembrie 2022. Creșterea prețurilor a fost determinată de o serie de factori, printre care vremea rece, care a dus la o majorare a consumului intern, cererea suplimentară din Republica Moldova și gradul scăzut de umplere a depozitelor de gaz.

În aceeași zi, prețul mediu al energiei pentru livrare marți a crescut cu 22,8% față de ziua precedentă, ajungând la 414,48 lei/MWh (aproximativ 83 euro/MWh), ceea ce reprezintă o diferență de peste 20 de euro/MWh față de cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH.

Acesta este cel mai mare preț înregistrat pentru gazele naturale pe BRM în ultimele 26 de luni, având în vedere că ultima dată când prețul a fost mai mare a fost în 22 decembrie 2022. Volumele tranzacționate au fost, de asemenea, record, atingând 161 GWh, ceea ce reprezintă aproape două treimi din producția internă zilnică de 255 GWh, notează profit.ro.

Cererea regională a fost influențată și de repornirea unui combinat de îngrășăminte chimice în Bulgaria, dar și de importurile efectuate de Ucraina. În același timp, România a importat luni 14,8 milioane de metri cubi de gaze pentru a acoperi consumul intern, care nu putea fi susținut doar din producția internă și extragerile din depozite.

Oferta de gaz este limitată atât intern, cât și extern. Terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandropolis se află în revizie, iar producția internă este la capacitate maximă. De asemenea, Depogaz a redus cu 20% capacitatea de extracție zilnică până la finalul acestei ierni.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a intervenit, asigurând publicul că România are 1,35 miliarde de metri cubi de gaz în depozite, cu un grad de umplere de 43,4%, și că țara nu va rămâne fără gaz pentru consumatorii interni. Totodată, el a menționat că sursele de import sunt limitate, iar gazul din Ungaria este scump și provine, probabil, din depozitele rusești, cu tarife de transport și depozitare incluse.

În ciuda asigurărilor autorităților, situația gazelor din România reflectă o tendință regională, iar un eventual val de frig pe termen mediu ar putea duce la o criză energetică. Pe piața internațională, prețurile de referință la gaze au crescut luni cu 5,4%, ajungând la 58,75 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai ridicat preț din februarie 2023, în condițiile în care cotațiile futures au crescut timp de patru săptămâni consecutive.