Cum va arăta modelul Dacia Spring din 2024

12 Sept. 2022, 17:57
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Sept. 2022, 17:57 // Au Bani //  MD Bani

Dacia Spring pregătește noi schimbări pentru modelul de mașină electrică pentru oraș. Acestea vor fi schimbări fără precedent la Dacia, care este obișnuită să facă modificări cu moderație.

O schimbare semnificativă

Grilă, faruri, scuturi… toată partea din față va face astfel obiectul unor modificări semnificative.

Spring-ul restilizat ar trebui într-adevăr să reia, cu câteva detalii, tabloul de bord al unuia dintre numeroșii săi veri chinezi, Dongfeng EX1 Nano Box. Acest lucru pune și unele probleme brandului românesc.

Cu ecranul tactil central mare, instrumentația digitală și consola centrală plutitoare, cea mai mică Dacia riscă brusc să pară mult mai modernă decât restul gamei, îndepărtându-se totodată de discursurile publicitare ale producătorului care pledează pentru o întoarcere la esențial, dar imposibil de făcut altfel. Ca parte a unui joint venture care implică și Nissan, chinezul Dongfeng este cel care rămâne principalul contractor al acestui proiect, scrie playtech.ro.

Acest remediu pentru modernitate nu ar fi complet fără câteva dezvoltări tehnice. Pentru acesta din urmă, însă, nu va fi nevoie să aștepți până la facelift. Din 2023, gama va primi un nou motor electric de 60 CP pentru a susține actualul bloc de 44 CP, care va rămâne în catalog.

Cât despre baterie, aceasta va primi o mică îmbunătățire pentru a câștiga în jur de 2 kWh, cu o capacitate utilă acum aproape de 30 kWh. Obiectivele Dacia sunt să afișeze o autonomie de 200 km și ca versiunea de 44 CP să rămână sub pragul de 20.000 de euro.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.