Emanciparea femeii în politica moldovenească. Sexul feminin - tot mai activ în alegeri și funcții electorale

Tot mai multe femei votează și dețin funcții de conducere în organele electorale. Este principala constatare a analizei de gen a alegerilor prezidențiale din 2020, realizată de Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, cu suportul USAID Moldova, prezentată astăzi public.

Potrivit cercetării, în turul I al alegerilor prezidențiale de anul trecut, 53,42% dintre persoanele care au ieșit la urne (1 364 597) au fost femei. La cel de-al doilea tur de scrutin au participat la votare 1 650 131 de alegători, dintre care 53,8% femei. Rata de participare la votare în mediul rural în turul II a fost de 47% (cu 2% mai mult decât în turul I), femeile constituind peste 53% din totalul celor care au ieșit la vot. În mediul urban, rata de participare a fost de 72,8% (cu 16,4% mai mult decât în turul I), dintre care peste 54% femei.

În turul I, cei mai activi și numeroși alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, care au votat în proporție de aproape 65% din grupul lor de vârstă, constituind puțin peste 30% din totalul celor care au participat la scrutin. În schimb, în turul II, cei mai mulți alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 26-40 de ani, constituind aproape o treime (28,7%) din totalul celor care au participat la votare.

În ceea ce privește tinerii și tinerele care au votat pentru prima dată, numărul acestora a crescut în turul II față de turul I cu 3 381 de persoane, atingând cifra de 20 087 sau 62,5% din totalul celor cu vârsta de 18 ani înscriși în listele electorale. 51,28% au fost fete.

La turul I al prezidențialelor din 2020, în diaspora au participat 149 840 de alegători, dintre care 50,56% au fost bărbați. Iar la turul II, au participat 262 739 de alegători, dintre care 51,04% au fost femei.

De asemenea, la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut s-au implicat mai multe femei decât bărbați. În comparație cu alegerile prezidențiale precedente din 2016, numărul femeilor în funcția de președintă a Consiliilor electorale de circumscripție electorală a crescut. În 2016 femeile au reprezentat 31%, iar în 2020 – 47%. De asemenea, a crescut numărul femeilor în funcția de vicepreședintă: 2016 – 43%, 2020 – 53%.

Studiul integral poate fi accesat aici.

Precizăm că, alegerile prezidențiale din toamna anului trecut au fost câștigate la fel de o femei în defavoarea unui bărbat. Este vorba de Maia Sandu, aleasă președintă, în detrimentul ex-șefului statului, Igor Dodon.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV

#functii publice #femei la conducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.