Enclava secesionistă se îngroapă în datorii! Creanțele Tiraspolului pentru gaz au ajuns la 10 miliarde de dolari

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, avertizează că datoria Transnistriei pentru gazul rusesc a depășit deja suma uriașă de 10 miliarde de dolari. Într-o emisiune de la TV8, Ceban a adus în atenție situația critică a aprovizionării cu gaze naturale a Republicii Moldova și consecințele financiare ale neplăților constante din regiunea separatistă.

Ceban a subliniat că datoria este rezultatul neplăților sistematice ale consumatorilor din Transnistria. Acest debitor este acum listat în bilanțul Moldovagaz, dar Guvernul Republicii Moldova refuză să recunoască această datorie, invocând lipsa controlului asupra situației din regiunea separatistă.

Situația aduce Chișinăul într-o poziție dificilă, deoarece blocarea aprovizionării cu gaze în regiunea de pe malul stâng al Nistrului ar afecta negativ cetățenii moldoveni care locuiesc acolo. De asemenea, în această zonă se găsește Centrala de la Cuciurgan, furnizor important de energie electrică ieftină pentru Republica Moldova, care funcționează cu gaze naturale rusești.

Totodată, reprezentantul oficial al Gazprom, Serghei Kupriyanov susține că există și o datorie a consumatorilor moldoveni de pe malul drept al Nistrului, estimată la 433 de milioane de dolari. Cu penalitățile de întârziere, această sumă s-ar ridica la impresionanta cifră de 709 milioane de dolari. Cu toate acestea, autoritățile de la Chișinău nu recunosc nici această datorie, escaladând tensiunile într-o dispută financiară deja tensionată.

Enclava nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.