Enclava secesionistă se îngroapă în datorii! Creanțele Tiraspolului pentru gaz au ajuns la 10 miliarde de dolari

30 Ian. 2024, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Ian. 2024, 13:25 // Actual //  bani.md

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, avertizează că datoria Transnistriei pentru gazul rusesc a depășit deja suma uriașă de 10 miliarde de dolari. Într-o emisiune de la TV8, Ceban a adus în atenție situația critică a aprovizionării cu gaze naturale a Republicii Moldova și consecințele financiare ale neplăților constante din regiunea separatistă.

Ceban a subliniat că datoria este rezultatul neplăților sistematice ale consumatorilor din Transnistria. Acest debitor este acum listat în bilanțul Moldovagaz, dar Guvernul Republicii Moldova refuză să recunoască această datorie, invocând lipsa controlului asupra situației din regiunea separatistă.

Situația aduce Chișinăul într-o poziție dificilă, deoarece blocarea aprovizionării cu gaze în regiunea de pe malul stâng al Nistrului ar afecta negativ cetățenii moldoveni care locuiesc acolo. De asemenea, în această zonă se găsește Centrala de la Cuciurgan, furnizor important de energie electrică ieftină pentru Republica Moldova, care funcționează cu gaze naturale rusești.

Totodată, reprezentantul oficial al Gazprom, Serghei Kupriyanov susține că există și o datorie a consumatorilor moldoveni de pe malul drept al Nistrului, estimată la 433 de milioane de dolari. Cu penalitățile de întârziere, această sumă s-ar ridica la impresionanta cifră de 709 milioane de dolari. Cu toate acestea, autoritățile de la Chișinău nu recunosc nici această datorie, escaladând tensiunile într-o dispută financiară deja tensionată.

Enclava nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!