Energia regenerabilă a ajuns la 14% din consum, dar tot nu ne scapă de criză

Energia regenerabilă a ajuns să reprezinte 14% din consumul național, contribuind semnificativ la reducerea dependenței de importurile scumpe și de energia de la MGRES. În prezent, sursele regenerabile, împreună cu CET-2 și CET-Nord, au produs 41% din consumul final de energie, în timp ce 31% provine de la MGRES și 27% din importuri din România, a declarat Secretarul de Stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan.

Deși energia regenerabilă a înregistrat progrese notabile, deficitul de energie încă nu este acoperit complet. O parte din energia importată din România este achiziționată de la companiile de stat la prețuri plafonate, dar în perioadele de vârf de consum, între orele 7-11 și 18-23, energia este cumpărată de pe piața OPCOM, la prețuri mult mai mari, atingând 200 Euro/MWh pe 16 decembrie.

Borosan a subliniat importanța economisirii de energie de către toți cetățenii. „Dacă fiecare dintre noi folosim energia rațional, putem contribui semnificativ la reducerea consumului național și, astfel, la micșorarea necesității de a importa energie scumpă”, a spus acesta.

În prezent, Republica Moldova este dependentă de curentul de la Centrala de la Cuciurgan, iar de la 1 ianuarie, energia electrică ar urma să fie achiziționată din România în condițiile în care Gazprom va sista livrările de metan pentru regiunea stângă a Nistrului, care livrează curent părții drepte a Nistrului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #salariu #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.