Seceta, tehnologia învechită și accesul limitat la credit – provocările grave ale agriculturii din Moldova

Fenomenele meteorologice extreme, precum secetele, ploile torențiale și înghețurile, amenință stabilitatea agriculturii din Republica Moldova. Aceste evenimente reduc randamentele culturilor și amplifică pierderile economice, iar schimbările climatice prognozate indică o intensificare a acestor riscuri. Potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agroceriale,” soluția constă în măsuri urgente de adaptare, cum ar fi modernizarea tehnologiilor agricole și gestionarea eficientă a resurselor de apă.

Unul dintre cele mai mari impedimente pentru fermierii moldoveni este utilizarea echipamentelor depășite, care crește riscul defecțiunilor și reduce eficiența. Costurile ridicate de întreținere a unui hectar variază între 10.000 și 17.600 de lei, majoritatea acestora fiind alocate pentru materialul semincer, îngrășăminte și pesticide.

„În prezent, doar jumătate din necesarul de îngrășăminte al țării este acoperit, iar mulți fermieri recurg la soluții mai economice, cum ar fi analiza chimică a solului sau introducerea leguminoaselor în asolament, pentru a reduce dependența de fertilizanții chimici. Totuși, nerespectarea tehnologiilor agricole și utilizarea excesivă sau insuficientă a pesticidelor cresc costurile și diminuează profitabilitatea”, susține Rija.

Fermierii moldoveni depind în proporție de 70% de finanțarea externă, iar dobânzile bancare de 8-10% reprezintă o povară semnificativă, mai ales în contextul recoltelor diminuate cu 10-15% din acest sezon. În lipsa unor garanții gajabile sau a educației financiare, mulți agricultori rămân excluși de la programele de creditare.

În comparație, țările din Uniunea Europeană oferă fermierilor condiții mai avantajoase, inclusiv dobânzi reduse și programe speciale pentru tineri fermieri sau pentru modernizarea fermelor. În România, fermierii afectați de secetă beneficiază chiar și de amânarea plății principalului la credite.

„Într-un context climatic tot mai dificil, tranziția către o agricultură conservativă devine esențială. Aceasta presupune introducerea culturilor rezistente la secetă, protejarea solului și reducerea arăturii pentru a spori retenția apei. Deși programele guvernamentale din perioada 2022-2023 au alocat 4 miliarde de lei pentru sectorul agricol, efectul economic scontat nu s-a materializat complet, majoritatea fondurilor fiind direcționate spre acoperirea pierderilor cauzate de secetă”, a punctat Rija.

Pentru a crește competitivitatea agriculturii moldovenești, este necesară prioritizarea investițiilor în tehnologii avansate, accesul la fonduri europene și programe de subvenționare care să încurajeze inovația și sustenabilitatea pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seceta #Agricultură #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina