Seceta, tehnologia învechită și accesul limitat la credit – provocările grave ale agriculturii din Moldova

18 Dec. 2024, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Dec. 2024, 10:49 // Actual //  Ursu Victor

Fenomenele meteorologice extreme, precum secetele, ploile torențiale și înghețurile, amenință stabilitatea agriculturii din Republica Moldova. Aceste evenimente reduc randamentele culturilor și amplifică pierderile economice, iar schimbările climatice prognozate indică o intensificare a acestor riscuri. Potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agroceriale,” soluția constă în măsuri urgente de adaptare, cum ar fi modernizarea tehnologiilor agricole și gestionarea eficientă a resurselor de apă.

Unul dintre cele mai mari impedimente pentru fermierii moldoveni este utilizarea echipamentelor depășite, care crește riscul defecțiunilor și reduce eficiența. Costurile ridicate de întreținere a unui hectar variază între 10.000 și 17.600 de lei, majoritatea acestora fiind alocate pentru materialul semincer, îngrășăminte și pesticide.

„În prezent, doar jumătate din necesarul de îngrășăminte al țării este acoperit, iar mulți fermieri recurg la soluții mai economice, cum ar fi analiza chimică a solului sau introducerea leguminoaselor în asolament, pentru a reduce dependența de fertilizanții chimici. Totuși, nerespectarea tehnologiilor agricole și utilizarea excesivă sau insuficientă a pesticidelor cresc costurile și diminuează profitabilitatea”, susține Rija.

Fermierii moldoveni depind în proporție de 70% de finanțarea externă, iar dobânzile bancare de 8-10% reprezintă o povară semnificativă, mai ales în contextul recoltelor diminuate cu 10-15% din acest sezon. În lipsa unor garanții gajabile sau a educației financiare, mulți agricultori rămân excluși de la programele de creditare.

În comparație, țările din Uniunea Europeană oferă fermierilor condiții mai avantajoase, inclusiv dobânzi reduse și programe speciale pentru tineri fermieri sau pentru modernizarea fermelor. În România, fermierii afectați de secetă beneficiază chiar și de amânarea plății principalului la credite.

„Într-un context climatic tot mai dificil, tranziția către o agricultură conservativă devine esențială. Aceasta presupune introducerea culturilor rezistente la secetă, protejarea solului și reducerea arăturii pentru a spori retenția apei. Deși programele guvernamentale din perioada 2022-2023 au alocat 4 miliarde de lei pentru sectorul agricol, efectul economic scontat nu s-a materializat complet, majoritatea fondurilor fiind direcționate spre acoperirea pierderilor cauzate de secetă”, a punctat Rija.

Pentru a crește competitivitatea agriculturii moldovenești, este necesară prioritizarea investițiilor în tehnologii avansate, accesul la fonduri europene și programe de subvenționare care să încurajeze inovația și sustenabilitatea pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.