Enigmele tunului de miliarde dat lui Plahotniuc de doi fugari români

Autoritățile din Chișinău și București sunt pe urmele a doi fugari de mulți ani, implicați în fraude masive, spălări de bani și corupție. Primul dintre aceștia este oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, în vârstă de 57 de ani, care este fugar de patru ani și este anchetat în șase dosare penale. Plahotniuc, sancționat de UE și SUA, a avut bunuri sechestrate, printre care o vilă din România și o mare afacere imobiliară din Spania, cu o miză de zeci de milioane de dolari, potrivit unei investigații RISE.

Cel de-al doilea fugit este Andrei Bogdan Gheorghiu, un român în vârstă de 53 de ani, care se ascunde de șapte ani pentru a evita închisoarea. Gheorghiu a obținut cetățenia moldovenească cu documente false și este acuzat de implicare în frauda bancară cunoscută sub numele de „Miliardul dispărut”. El a fost omul de legătură între familia Plahotniuc și interpușii români, care au fost plasați în companii din paradisuri fiscale, folosite în spălări de bani.

Colaborarea dintre cei doi fugari s-a încheiat în 2019, odată cu pierderea puterii de către Plahotniuc la Chișinău, iar Gheorghiu și interpușii români au atacat averea oligarhului. Litigiile lor au inclus acuzații reciproce de fraudă și au fost purtate în mai multe jurisdicții, inclusiv Cipru și Dubai.

Gheorghiu, condamnat în România într-un dosar de corupție, s-a ascuns la Chișinău și a obținut cetățenia moldovenească cu documente false. A fost acuzat de crearea sau conducerea unei organizații criminale, șantaj, escrocherie și spălare de bani, potrivit procurorilor moldoveni.

Investigațiile arată că Gheorghiu și Plahotniuc au avut colaborări în afaceri offshore și au folosit interpuși pentru a-și ascunde proprietățile. Litigiile lor au dezvăluit detalii despre ingeniozitatea consultanților financiari care facilitează serviciile offshore.

În prezent, ambii fugari sunt căutați la nivel național și internațional, iar Republica Moldova i-a retras lui Gheorghiu cetățenia prin decret prezidențial. Litigiile lor complexe continuă să ofere o privire în lumea secretă a finanțelor offshore și a corupției internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tun #miliarde #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.