Enigmele tunului de miliarde dat lui Plahotniuc de doi fugari români

Autoritățile din Chișinău și București sunt pe urmele a doi fugari de mulți ani, implicați în fraude masive, spălări de bani și corupție. Primul dintre aceștia este oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, în vârstă de 57 de ani, care este fugar de patru ani și este anchetat în șase dosare penale. Plahotniuc, sancționat de UE și SUA, a avut bunuri sechestrate, printre care o vilă din România și o mare afacere imobiliară din Spania, cu o miză de zeci de milioane de dolari, potrivit unei investigații RISE.

Cel de-al doilea fugit este Andrei Bogdan Gheorghiu, un român în vârstă de 53 de ani, care se ascunde de șapte ani pentru a evita închisoarea. Gheorghiu a obținut cetățenia moldovenească cu documente false și este acuzat de implicare în frauda bancară cunoscută sub numele de „Miliardul dispărut”. El a fost omul de legătură între familia Plahotniuc și interpușii români, care au fost plasați în companii din paradisuri fiscale, folosite în spălări de bani.

Colaborarea dintre cei doi fugari s-a încheiat în 2019, odată cu pierderea puterii de către Plahotniuc la Chișinău, iar Gheorghiu și interpușii români au atacat averea oligarhului. Litigiile lor au inclus acuzații reciproce de fraudă și au fost purtate în mai multe jurisdicții, inclusiv Cipru și Dubai.

Gheorghiu, condamnat în România într-un dosar de corupție, s-a ascuns la Chișinău și a obținut cetățenia moldovenească cu documente false. A fost acuzat de crearea sau conducerea unei organizații criminale, șantaj, escrocherie și spălare de bani, potrivit procurorilor moldoveni.

Investigațiile arată că Gheorghiu și Plahotniuc au avut colaborări în afaceri offshore și au folosit interpuși pentru a-și ascunde proprietățile. Litigiile lor au dezvăluit detalii despre ingeniozitatea consultanților financiari care facilitează serviciile offshore.

În prezent, ambii fugari sunt căutați la nivel național și internațional, iar Republica Moldova i-a retras lui Gheorghiu cetățenia prin decret prezidențial. Litigiile lor complexe continuă să ofere o privire în lumea secretă a finanțelor offshore și a corupției internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tun #miliarde #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.