Enigmele tunului de miliarde dat lui Plahotniuc de doi fugari români

Autoritățile din Chișinău și București sunt pe urmele a doi fugari de mulți ani, implicați în fraude masive, spălări de bani și corupție. Primul dintre aceștia este oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, în vârstă de 57 de ani, care este fugar de patru ani și este anchetat în șase dosare penale. Plahotniuc, sancționat de UE și SUA, a avut bunuri sechestrate, printre care o vilă din România și o mare afacere imobiliară din Spania, cu o miză de zeci de milioane de dolari, potrivit unei investigații RISE.

Cel de-al doilea fugit este Andrei Bogdan Gheorghiu, un român în vârstă de 53 de ani, care se ascunde de șapte ani pentru a evita închisoarea. Gheorghiu a obținut cetățenia moldovenească cu documente false și este acuzat de implicare în frauda bancară cunoscută sub numele de „Miliardul dispărut”. El a fost omul de legătură între familia Plahotniuc și interpușii români, care au fost plasați în companii din paradisuri fiscale, folosite în spălări de bani.

Colaborarea dintre cei doi fugari s-a încheiat în 2019, odată cu pierderea puterii de către Plahotniuc la Chișinău, iar Gheorghiu și interpușii români au atacat averea oligarhului. Litigiile lor au inclus acuzații reciproce de fraudă și au fost purtate în mai multe jurisdicții, inclusiv Cipru și Dubai.

Gheorghiu, condamnat în România într-un dosar de corupție, s-a ascuns la Chișinău și a obținut cetățenia moldovenească cu documente false. A fost acuzat de crearea sau conducerea unei organizații criminale, șantaj, escrocherie și spălare de bani, potrivit procurorilor moldoveni.

Investigațiile arată că Gheorghiu și Plahotniuc au avut colaborări în afaceri offshore și au folosit interpuși pentru a-și ascunde proprietățile. Litigiile lor au dezvăluit detalii despre ingeniozitatea consultanților financiari care facilitează serviciile offshore.

În prezent, ambii fugari sunt căutați la nivel național și internațional, iar Republica Moldova i-a retras lui Gheorghiu cetățenia prin decret prezidențial. Litigiile lor complexe continuă să ofere o privire în lumea secretă a finanțelor offshore și a corupției internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tun #miliarde #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.