Enigmele tunului de miliarde dat lui Plahotniuc de doi fugari români

Autoritățile din Chișinău și București sunt pe urmele a doi fugari de mulți ani, implicați în fraude masive, spălări de bani și corupție. Primul dintre aceștia este oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, în vârstă de 57 de ani, care este fugar de patru ani și este anchetat în șase dosare penale. Plahotniuc, sancționat de UE și SUA, a avut bunuri sechestrate, printre care o vilă din România și o mare afacere imobiliară din Spania, cu o miză de zeci de milioane de dolari, potrivit unei investigații RISE.

Cel de-al doilea fugit este Andrei Bogdan Gheorghiu, un român în vârstă de 53 de ani, care se ascunde de șapte ani pentru a evita închisoarea. Gheorghiu a obținut cetățenia moldovenească cu documente false și este acuzat de implicare în frauda bancară cunoscută sub numele de „Miliardul dispărut”. El a fost omul de legătură între familia Plahotniuc și interpușii români, care au fost plasați în companii din paradisuri fiscale, folosite în spălări de bani.

Colaborarea dintre cei doi fugari s-a încheiat în 2019, odată cu pierderea puterii de către Plahotniuc la Chișinău, iar Gheorghiu și interpușii români au atacat averea oligarhului. Litigiile lor au inclus acuzații reciproce de fraudă și au fost purtate în mai multe jurisdicții, inclusiv Cipru și Dubai.

Gheorghiu, condamnat în România într-un dosar de corupție, s-a ascuns la Chișinău și a obținut cetățenia moldovenească cu documente false. A fost acuzat de crearea sau conducerea unei organizații criminale, șantaj, escrocherie și spălare de bani, potrivit procurorilor moldoveni.

Investigațiile arată că Gheorghiu și Plahotniuc au avut colaborări în afaceri offshore și au folosit interpuși pentru a-și ascunde proprietățile. Litigiile lor au dezvăluit detalii despre ingeniozitatea consultanților financiari care facilitează serviciile offshore.

În prezent, ambii fugari sunt căutați la nivel național și internațional, iar Republica Moldova i-a retras lui Gheorghiu cetățenia prin decret prezidențial. Litigiile lor complexe continuă să ofere o privire în lumea secretă a finanțelor offshore și a corupției internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tun #miliarde #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.