Epavele lui Plahotniuc controlează ANRE? - Slusari explodează după justificările halucinante privind tarifele

Alexandr Slusari, membru al Consiliului de supraveghere al Energocom, lansează acuzații grave la adresa Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în urma unui comunicat al instituției privind metodologia de calcul a tarifelor la energia electrică.

„Răspund celor mai mari specialiști de la ANRE, care au mințit azi cu nerușinare. Nu vorbim de o ofertă mică într-o lună, ci de o tendință clară pe mai multe luni”, a declarat Slusari.

Potrivit acestuia, în actualul tarif aprobat de ANRE este inclus un preț anual de achiziție de circa 145 euro/MWh, în timp ce Energocom a cumpărat energia electrică în 2025 la prețuri mult mai mici, în medie ponderată:

ianuarie – 129,7 euro/MWh
februarie (cu grant UE) – 112,78 euro/MWh
martie – 119,85 euro/MWh
aprilie – 109,18 euro/MWh
mai – 106,6 euro/MWh

„Unde vedeți aici prețul mic doar pentru o lună? Devierile pozitive sunt între 10,5% și 26,5%”, susține Slusari, sugerând că ANRE ignoră realitatea pieței și refuză să ajusteze metodologia în funcție de noile condiții de achiziție, în care nu mai există un furnizor dominant precum MGRES.

Slusari mai afirmă că actuala metodologie de stabilire a tarifelor este „învechită” și ar trebui urgent revizuită. „Dacă e nevoie de modificat legile, colaborați cu deputații. Nu cu două luni înainte de alegeri, ci acum, în interesul cetățenilor”, a spus el, lansând și un atac direct la unii membri ai ANRE, despre care afirmă că „încasează sume fabuloase pe carduri”, dar „apelează la responsabilitate doar când e vorba de alții”.

Totodată, Slusari i-a numit pe unii membri ai Consiliului ANRE „epava lui Plahotniuc” sau „prietenul lui Iurie Leancă”, susținând că aceștia au fost promovați politic, inclusiv cu sprijinul deputatului PAS, Radu Marian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Slusari #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.