Era de linişte de după Războiul Rece apune încet. Ţările lumii s-au înrolat într-o cursă a înarmării fără precedent

17 Feb. 2023, 16:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Feb. 2023, 16:02 // Actual //  bani.md

Războiul declanşat de Vladimir Putin în Ucraina în urmă cu aproape un an a reprezentat un semnal de alarmă pentru ţările din întreaga lume. Tot mai multe naţiuni sunt gata să renunţe la politicile pacifiste specifice erei de după Războiul rece şi să se înroleze într-o cursă pentru supremaţia militară pe glob, scrie Bloomberg.

La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, guvernul polonez a adoptat o lege pentru consolidarea forţei sale armate şi a început să realizeze achiziţii de echipament şi tehnologie militară.

În contextul războiului care nu pare să se termine prea curând, Polonia a creat un plan de expansiune militară impresionat. El presupune obţinerea a 500 de sistem HIMARS, 700 de piese de artilerie grea (de peste şase ori mai multe decât posedă Germania) şi de trei ori mai multe tancuri moderne decât ar putea aduna Marea Britanie şi Franţa împreună.

Guvernele din întreaga lume trag învăţăminte din primul  mare război din Europa de după 1945, reevaluând totul, de la stocurile de muniţie la sistemele de armament şi liniile de aprovizionare, potrivit unor actuali şi foşti oficiali din domeniul apărării şi din NATO. Unele naţiuni reexaminează chiar doctrinele de apărare care oferă direcţiipentru ce fel de războaie trebuie să se pregătească.

„Aceasta povestea sfârşitului erei de pace de după Războiul Rece, care s-a încheiat la 24 februarie 2022. Toate armatele lumii merg în direecţia înarmării pentru că este clar acum că niciuna – nici măcar SUA – nu are toate instrumentele necesare pentru purtarea unui război la scară mare”, a declarat Francois Heisbourg, analist şi consilier pe probleme de securitate şi apărare din Franţa.

Pentru cei mai mulţi vecini ai Ucrainei, declanşarea conflictului s-a tradus într-o creştere imediată a cheltuielilor pentru apărare şi o creştere a capacităţii interne de producţie de tancuri şi apărare aeriană.

Pentru majoritatea statelor membre NATO, războiul a fost un şoc. Acestea au profitat căderea Uniunii Sovietice, reducând bugetele de apărare, punând capăt recrutării şi eliminând sau vânzând mari cantităţi de echipamente, în ideea că un război terestru major nu mai reprezenta un scenariu pentru care ar trebui să fie pregătite.

Germania, a cărei jumătate vestică avea mii de tancuri în anii 1980, are acum 321, potrivit Military Balance, un compendiu anual de date privind apărarea realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Marea Britanie.

Marea Britanie, care a alocat 4% din produsul intern brut pentru o forţă armată de 325.000 de oameni la mijlocul anilor 1980, cheltuieşte acum aproximativ jumătate din această sumă pentru o forţă combinată de 150.000 de oameni.

Scăderea cheltuielilor a atins punctul culiminant în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia.

Mulţi oficiali europeni şi americani cred că Putin este hotărât să aducă Rusia fostei în limitele fostelor graniţe sovietice şi va căuta să îşi reconstruiască armata, indiferent de rezultatul războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 09:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 09:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce 2,6 miliarde de lei pentru plata compensațiilor la energie în anul 2027, potrivit proiectului Legii bugetului de stat. Banii vor fi direcționați către gospodăriile eligibile sub formă de plăți monetare, în cadrul mecanismului de reducere a vulnerabilității energetice.

Conform documentului, Fondul de reducere a vulnerabilității energetice va beneficia de o finanțare totală de 2,65 miliarde de lei. Din această sumă, 2,6 miliarde de lei vor fi transferate către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru achitarea compensațiilor la energie, iar alte 50 de milioane de lei sunt prevăzute pentru măsuri de eficiență energetică în sectorul rezidențial.

Raportată la întregul an, suma destinată compensațiilor monetare reprezintă echivalentul a aproximativ 217 milioane de lei lunar. Aceasta este însă o medie aritmetică or, plățile efective ar urma să depindă de calendarul sezonului rece, de numărul beneficiarilor și de cuantumul sprijinului acordat fiecărei gospodării.

Separat, Guvernul pregătește o rezervă financiară de 100 de milioane de lei pentru acoperirea eventualelor majorări ale tarifelor la resursele energetice consumate de instituțiile bugetare. Fondurile vor putea fi repartizate autorităților publice în funcție de necesități, prin hotărâri de Guvern.

Totodată, proiectul bugetului prevede 395,4 milioane de lei pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul rezidențial, inclusiv cele 50 de milioane de lei provenite din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice. Aceste investiții urmăresc reducerea consumului de energie și îmbunătățirea performanței energetice a locuințelor.